Deşi mai este nevoie de multe studii suplimentare pentru validarea acestor concluzii, rezultatele obţinute de o echipă de cercetători franco-germană sugerează faptul că „primele structuri moleculare ale vieţii ar fi putut să se formeze în mediul interstelar, înainte de a ajunge pe Terra primitivă, în timpul căderilor de meteoriţi şi de comete”, se afirmă într-un comunicat emis de CNRS.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate pe site-ul revistei ChemPlusChem.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Pentru misiunea spaţială europeană Rosetta, în cadrul căreia o sondă a fost lansată în 2004 şi va ajunge pe 2015 pe suprafaţa cometei 67/P Churyumov-Gerasimenko pentru a-i studia compoziţia, oamenii de ştiinţă au creat o cometă artificială în laborator.

Scopul savanţilor a fost acela de a anticipa rezultatele ce vor fi furnizate de sonda Rosetta, analizând constituanţii unor „gheţuri interstelare/cometare simulate”, precizează acelaşi comunicat.

Echipa coordonată de Louis Le Sergeantd d’Hendecourt a avut misiunea de a fabrica această micro-cometă, la Institutul de astrofizică spaţială, în condiţii extreme asemănătoare celor din spaţiu ((-200° Celsius şi în vid), pe baza unor elemente care există în mediul interstelar (fluorură de magneziu solid, apă, amoniac şi metanol), totul fiind iradiat cu ultraviolete, precum razele emise de Soare.

„După 10 zile, am obţinut câteva micrograme preţioase de materie organică arficială”, au anunţat cercetătorii. Aceste substanţe au fost expediate pentru a fi analizate la Institutul de chimie din Nisa.

Cu ajutorul unei tehnologii de vârf, echipa coordonată de Uwe Meierhenrich şi Cornelia Meinert „a putut să identifice 26 de aminoacizi în această cometă artificială, acolo unde precedentele experimente internaţionale au găsit doar trei aminoacizi”, explică CNRS.

Savanţii de la CNRS au descoperit „ceea ce nimeni nu observase înaintea lor” – şase acizi denumiţi „diaminaţi”, dintre care un compus (N-(2-Aminoetil) glicină), care ar putea fi unul dintre „strămoşii” ADN-ului terestru.