Klaus Iohannis a promulgat legea care obligă magazinele să aibă 51% produse româneşti

Supermarketurile vor fi obligate să asigure spații de expunere pentru produsele alimentare ale producătorilor români de minim 50%, din care cel puțin 20% să fie alocate producătorilor locali, și să perceapă taxe de maximum 5% pentru aceștia.

Proiectul, inițiat de 10 deputați liberali, printre care Claudia Boghicevici, Raluca Turcan, Cezar Preda, modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

 comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, prevede legea promulgată de şeful statului.

Legea cuprinde şi modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afişeze vizibil sintagma «carne românească», pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Alte articole

Lidl aduce la raft produsele de sezon iubite de toţi românii, doar de la producători locali

Șeful Penny spulberă mitul potrivit căruia românii sunt mari fani ai produselor românești: ”Nimeni nu va plăti mai mult doar pentru că un produs este românesc”

Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

Prin excepţie, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanţului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităţilor din cadrul organizării comune de piaţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Prevederile legii citate nu se aplică în ceea ce priveşte comercializarea fructelor exotice importate din alte ţări.

În plus, comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.

Actul normativ mai prevede că ”relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective”.

Legea ar putea genera probleme legate de aprovizionare, a declarat, luni, Daniela Bădilă, director general în cadrul Consiliului Concurenței, la o conferință pe teme de concurență.

„Consiliul Concurenței nu se opune proiectului de lege. Înțelegem că pentru sănătate primează consumul de produse proaspete. De asemenea, înțelegem că producătorii locali trebuie ajutați, dar nu știu dacă aceasta este cea mai bună variantă”, a arătat Daniela Bădilă.

Consiliul Concurenței a analizat proiectul și a ridicat o serie de semne de întrebare, precum modul în care se va face aprovizionarea supermarketurilor cu produse românești.

„De asemenea, am ridicat întrebarea care vor fi autoritățile care vor verifica dacă acești comercianți își vor îndeplini obligativitatea. În plus, nu știm încă ce va fi denumit „produs românesc”: produs în România sau produs de o companie cu capital românesc”, a susținut reprezentanta Consiliului.

„Producătorii români ar trebui să se asocieze, pentru că, dacă vor rămâne disipați, nu vor putea reprezenta o forță în negocierile cu retailerii”, a adăugat Daniela Bădilă la conferința organizată de Legal Magazin.