„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea. Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac „, a precizat Laura Codruţa Kovesi, într-un răspuns transmis de biroul de presă al Parchetului General.

Tudorel Toader, prima reacţie după ce Kovesi a atacat la CEDO revocarea din funcţia de procuror şef al DNA

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în data de 9 iulie 2018, decretul de revocare din funcţie a şefei DNA, Laura Kovesi, conform deciziei CCR. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi. În aceeaşi zi, decretul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Laura Codruţa Kovesi a fost procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din anul 2013, iar în primăvara lui 2019 îşi încheia cel de-al doilea mandat. A doua numire a sa în funcţie a fost o surpriză, mai ales că era făcută de ministrul interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

Avocatul Radu Chiriţă, specializat în procedurile CEDO, afirmă că, din informaţiile lansate în spaţiul public despre acţiunea lui Kovesi, aceasta este inadmisibilă.

„Din punctul meu de vedere, plângerea este vădit inadmisibilă, dacă obiectul ei este cel din comunicatul de presă. Art. 6 din Convenție, care consacră dreptul la un proces echitabil, nu este aplicabil în ipoteza litigiilor din fața CCR, având ca obiect conflicte juridice de natură constituțională. Art. 6 se aplică doar pentru litigii având ca obiect contestații cu privire la drepturi și obligații cu caracter civil, iar litigiul de la CCR nu intră în categoria aceasta. Dacă nu a invocat și altceva, plângerea se va respinge ca inadmisibilă”, a declarat Radu Chiriţă pentru STIRIPESURSE.RO.

Radu Chiriță este doctor în drept din anul 2007, cu teza „Dreptul la un proces echitabil”, fiind autorul a peste 20 de cărți și 50 de articole de specialitate pe tema drepturilor omului și care vizează în principal Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa CEDO. Conferenţiar universitar şi membru al Baroului Cluj, Radu Chiriţă are o bogată experienţă de avocat în domeniul dreptului penal şi al procedurilor în faţa CEDO. Radu Chiriţă a fost unul dintre experţii independenţi care au stabilit că Laura Codruţa Kovesi a plagiat 4% din lucrarea sa de doctorat şi au recomandat menţinerea titlului de doctor.