Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României FOTO

Controversată, lăudată sau hulită, masoneria a fost de-a lungul timpului sursă de dezbateri fără sfârşit. Învăluiţi de mister şi secrete, cunoscătorii spun că masonii au fost şi sunt cei care, în spatele uşilor închise, dictează toate deciziile politice la nivel înalt, iar membrii acestor grupuri sunt infiltraţi în poziţii-cheie în aproape toate ţările lumii. Nici România nu făcut excepţie de-a lungul istoriei ei. Tainele masoneriei în România. Masoni celebri care au schimbat istoria: Mihail Kogălniceanu a făcut reforma agrară, Ion Nistor a susţinut unirea cu Bucovina Citeste mai mult: adev.ro/mvw62k

20 iun. 2015, 09:16

Lumea masoneriei este o lume închisă pentru oamenii care nu ocupă niciun loc în societate, dar stârneşte controverse ori de câte ori subiectul revine în atenţia opiniei publice.

Francmasoneria, spun reprezentanţi de la Marea Lojă Naţională din România, a fost o asociaţie a zidarilor liberi. În Evul Mediu francez, franc desemna pe cineva scutit de plata oricărei taxe feudale, iar situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali venea din faptul că aceştia erau oamenii care puneau cărămidă peste cărămidă pentru a ridica bisericile şi catedrale de atunci, scrie adevarul.ro
 
 
„Toate domurile şi catedralele artei gotice europene au fost ridicate de francmasoni”, după cum se specifică pe site-ul Lojei Naţionale.
 
Din secolul al X-lea, timp de şapte sute de ani, aceasta ar fi fost principala îndeletnicire a Francmasoneriei, de unde a primit porecla de „Francmasoneria operativă”, o societate secretă în cadrul căreia se găseau două mari strategii tipice acestui tip de societate: iniţiere ezoterică şi jurământ de păstrare a secretului. De asemenea, cei care făceau parte din comunitate avea parole, semne, o vestimentaţie specială, dar şi un alfabet secret pe care doar ei îl foloseau.

Unul dintre ei a fost Alexandru Paleologu, Alecu aşa cum era cunoscut de prieteni, figurând pe site-ul Marii Loje Regulare a României printre masonii de seamă. S-a născut în Bucureşti, în anul 1919, şi s-a stins la 86 de ani. A fost unul dintre numele marcante ale Bucureştiului şi s-a remarcat de-a lungul vremii ca scriitor, eseist, critic literar, diplomat, dar şi om politic.
 
 
Societatea masonică a avut, ca orice breaslă, în stadiul operativ, trei grade: ucenic, calfă şi maestru, grade care au rămas până în zilele noastre cele trei prime stadii iniţiatice ale sistemelor ritualice masonice, care constituie Francmasoneria Speculativă.
 
În ceea ce priveşte motivele pentru care zidarii decideau să se adune sub umbrela Francmasoneriei, Marea Lojă Naţională precizează că aceştia voiau să-şi păstreze şi să-şi transmită în siguranţă secretul profesional. În secolul al XVI-lea, odată cu tipărirea cărţilor şi extinderea stilului renascentist, secretul profesional a fost, practic, distrus, iar existenţa unei bresle a constructorilor nu mai era justificată.
 
Oameni de cultură şi aristrocraţi au început să fie interesaţi de un loc în societate, căutând un loc în care se puteau perfecţiona spiritual în libertate, egalitate şi fraternitate. Din masoni acceptaţi, aşa cum erau numiţi la început, la sfârşitul secolului al XVII-lea, aceştia ocupau cea mai mare parte a lojilor.
 
Acum este momentul când Francmasoneria se transformă dintr-o societate operativă într-o societate speculativă, adică în ceea ce ea este astăzi”, se precizează pe site-ul Marii Loje Naţionale din România.
 
Părintele masoneriei din România şi-a iniţiat fiicele la Mangalia. Maria şi Elena, fetele lui Constantin Moroiu, au fost primele femei mason din România Constantin Moroiu este considerat părintele primei Mari Loji din ţara noastră.
 
Stabilit la malul mării, în Constanţa şi apoi la Mangalia, Moroiu şi-a iniţiat fiicele în masonerie. Maria şi Elena Moroiu au devenit astfel primele femei mason din România. Revenirea Dobrogei la Patria-mamă, după Războiul de Independenţă din 1877, a adus emanciparea în fostul paşalâc.
 
 
Masoneria a pătruns în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, adusă de Constantin Moroiu, părintele primei Mari Loji din România. El a înfiinţat la Mangalia un mare centru masonic, Steaua Sudului. Maria şi Elena Moroiu, fiicele lui Constantin Moroiu, au intrat în 1883 în Loja Steaua Sudului din Mangalia, fiind primele femei din România iniţiate în masonerie.
 

Samuel von Brukenthal

Baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului, ctitorul muzeului din centrul oraşului care astăzi îi poartă numele, a fost iniţiat în francmasonerie în timpul cursurilor universitare, iar istoricii spun că întreaga sa viaţă şi operă s-a inspirat permanent şi din codul de idei al francmasonilor.
 
 
„La data de 2 martie 1743 Samuel von Brukenthal, la 22 de ani, este primit în rândul lojei francmasonice Aux Trois Canons; desigur, iniţierea a fost pregătită din timp, pentru că în mod normal un candidat nou nu era admis în rândul artei regale decât fie la recomandarea altor membri fie după un «examen» prealabil.
 
În ciuda existenţei scurte, de numai 6 luni, loja vieneză Aux Trois Canons a jucat un rol important în perioada de început a francmasoneriei austriece, nu atât pentru faptul că a fost prima lojă înfiinţată la Viena cât mai ales pentru faptul că a influenţat puternic viitorul membrilor săi, printre care se număra şi Samuel von Brukenthal„, arată muzeograful Adrian Georgescu în catalogul „Colecţia de obiecte masonice a Muzeului Naţional Brukenthal”, apărut în anul 2011.

Barbu Ştirbei

Domnitorul eliberator al Călăraşiului a fost iniţiat într-o lojă masonică la Paris. Considerat eliberatorul Călăraşiului pe care în vizitează în două rânduri-29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când aduce şi hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul era declarat emancipat, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei pe află pe lista celor mai notabile personaje care au făcut istorie.

 
El face parte din galeria celor care au fost iniţiaţi într-o lojă masonică. În timpul studiilor la Paris, în 1819, a fost atras într-o astfel de organizaţie. Barbu Ştirbei (n. august 1799, Craiova – d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domnitor de două ori în Ţara Românească: iunie 1849 – 29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856.

Nicolae Titulescu

Iniţiat în masonerie în timpul studiilor din Franţa, Nicolae Titulescu s-a născut pe data de 4 martie 1882 la Craiova şi s-a stins din viaţă la Cannes pe data de 17 martie 1941.
 
 
A fost membru marcant al Francmasoneriei. Nicolae Titulescu a terminat Colegiul Naţional Carol I din Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare. A ales să studieze dreptul la Paris, iar acolo a fost iniţiat în masonerie. Titulescu a fost membru marcant al Francmasoneriei. Titulescu a fost un diplomat şi om poltic, iar de mai multe ori a fost ministru al afacerilor străine.
 
În anul 1930-1931 a fost Preşedinte al Ligii Naţiunilor. Şi-a bazat întreaga activitate pe problemele majore ale politicii externe din România. Imediat după instaurarea nazismului în Germania, a realizat pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru ţara noastră. În anul 1933, în numele guvernului, a semat la Londra, convenţia de definire a agresorului şi a depus eforturi remarcabile pentru încheierea in 1933 a Micii Înţelegeri.

Horia

Legăturile conducătorului Răscoalei de la 1784 cu masoneria: un document susţine apartenenţa lui Horea la o asociaţie secretă din Viena. Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini.
 
 
Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.
 
Informaţia că Horea ar fi fost membru într-o organizaţie secretă de la Viena apare într-un document al cancelariei imperiale, publicat într-o carte scrisă de un preot român stabilit în Austria.
 
Răscoală sau revoluţie, revolta moţilor din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri atât în presa şi cancelariile vremii, cât şi ulterior, în multitudinea de abordări şi interpretări ale istoricilor. Una dintre marile întrebări rămâne dacă a fost Horea mason?
 
O dovadă este adusă în cartea scrisă de preotul român stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare şi traducerea unui document al cancelariei imperiale care face referire la apartenenţa lui Horea la o asociaţia secretă de la Viena „Kreuzbruderschaft”, în traducere „Frăţie de cruce”.
 

Alexandru G. Golescu

 Alexandru G. Golescu,  olteanul care a ajuns prim-ministru, a fost unul din membrii Marii Loje. Născut în comuna Rusăneşti din judeţul Olt, Alexandru G. Golescu (1819-1881) este unul dintre membrii cerţi ai Marii Loje şi provine dintr-o familie cu rădăcini adânci în politica României.
 
 
Om politic, inginer, participant activ la Revoluţia din 1848, prim-ministru al României între 14 februarie – 28 aprilie 1870, Alexandru G. Golescu a rămas cunoscut în istorie sub numele de „Arapilă” (Negru), numele său chiar fiind menţionat în multe lucrări „Alexandru Golescu-Negru”.
 
Pentru cei mai mulţi dintre noi, francmasoneria este subiect tabu. De-a lungul istoriei, unii membri ai fraternităţii nu au făcut un secret din implicarea lor, în timp ce alţii au preferat „camuflarea”. La noi în ţară, din cauză că masoneria a fost suprimată în epoca comunistă, arhivele sale au fost distruse parţial, fapt ce face dificilă autenticitatea calităţii de mason a unei persoane.

Bogdan Petriceicu Haşdeu

Masonul care i-a ridicat fiicei un „templu metafizic”, la Câmpina Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe din elementele masonice.
 

Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1907) figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţională din România, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României.
 
Totuşi, nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Haşdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la Ordin: „Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea.”

Mihail Kogălniceanu

Omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria Principatelor Unite şi a României. Argumentele principale sunt longevitatea carierei politice (aproape 50 de ani) şi participarea în luarea unor decizii extrem de curajoase, care au condus la înfăptuirea României moderne.
 
 
Istoric, scriitor, publicist şi om politic, Kogălniceanu (1817-1891)a avut o influenţă covârşitoare în toate momentele politice „aprinse” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859,: secularizarea averilor mănăstireşti şi reforma agrară, aducerea principelui Carol I de Hohenzonllern pe tronul României în 1866, proclamarea independenţei de stat a României în 1877, transformarea României în regat în 1881.

Ion Nistor

Artizanul unirii Bucovinei cu Regatul Român, Ion Nistor a fost un istoric şi militant unionist, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.
 
 
Ioan Nistor a fost profesor la Universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, lider al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.
 
Istoricul a fost unul dintre cei mai cunoscuţi masoni suceveni, făcând parte din Loja Meşterul Manole, alături de numeroşi oameni de cultură români.

Alexandru Vaida Voevod

A intrat în masonerie pentru a ajuta România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. Unul dintre cei mai importanţi francmasoni clujeni a fost şi primul premier pe care oraşul de pe Şomeş l-a dat României – Alexandru Vaida Voevod.
 
 
El a intrat în loja Ernest Renan, aparţinând Marelui Orient al Franţei, în anul 1919, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegaţiei româneşti în negocierile cu reprezentanţii Marilor Puteri.

Nicolae Bălcescu

Om politic, istoric, economist, scriitor şi gânditor democrat-revoluţionar. Nicolae Bălcescu (1819-1852) participă activ la Revoluţia din 1848, pregătită în prealabil în cadrul unei societăţii secrete „Frăţia”.
 

A fost Secretar al Guvernului Revoluţionar Provizoriu de la 1848, având un rol de seamă în stabilirea obiectivelor şi conducerea Revoluţiei din Ţara Românească. A fost figura cea mai progresistă a Revoluţiei şi unul dintre cei mai proeminenţi revoluţionari europeni.

Vasile Alecsandri

Participă la Revoluţia de la 1848, precum şi la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, îndeplinind apoi mai multe misiuni diplomatice în Italia (1859) şi Franţa (1885-1890). Scriitor şi om politic, a condus revista România Literară (1855), publicând totodată prima culegere de poezie populară românească „Poezii poporale. Balade. Cantice batrâneşti” (1853).

A fost membru fondator al Societăţii Literare Române şi apoi membru de onoare al Societăţii Academice Române. A fost membru al unei Loji din Iaşi (1857).

Ion C. Brătianu

Om politic. Fratele lui Dumitru C. Brătianu. De mai multe ori ministru şi prim-ministru. Participă la Revoluţia de la 1848, face parte din Divanurile Ad-hoc (1857), este membru al Partidului Liberal (din 1860) şi fondator al Partidului Naţional Liberal (1875), ministru de finanţe (1866), de interne (1867, 1876) şi de război (1867), prim-ministru (1881).

A avut un rol important în orientarea politicii externe româneşti către Puterile Centrale. Membru de onoare al Academiei Române (1885).

Iniţiat în Francmasonerie în 1846 la Paris, în Loja „Atheneul Străinilor”. Tot aici se afiliază Lojii „Trandafirul Perfectei Tăceri”, în care, la 14 iulie 1847, este ridicat la gradul de Maestru.

În 1848 era afiliat Lojii bucureştene „Frăţia”, după care se reîntoarce la Paris, unde va fi arestat după câţiva ani pentru participarea la atentatul împotriva lui Napoleon al II-lea. Reîntors la Bucureşti, fondează, în 1857, alături de alţi Fraţi reveniţi din exil, Loja „Steaua Dunării”. A participat la acţiunea de înlăturare de la conducerea ţării a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Titu Maiorescu

Critic literar, estetician şi om politic. Absolvă, ca şef de promoţie, Academia Tereziană din Viena (1851-1858), continuându-şi studiile la Berlin şi Giesen, unde obţine licenţa în litere şi filozofie (1860), la Sorbona şi licenţa în drept (1861). Reîntors în patrie, obţine un post în magistratură la Tribunalul de Ilfov (1862), apoi va fi profesor universitar de istorie, filozofie şi logică la Iaşi şi la Bucureşti.

În 1863 a fondat la Iaşi societatea literară „Junimea”. În urma unui proces de imoralitate, este suspendat din învăţământ în 1864, dar intră în avocatură şi din nou în învăţământ (1865), de unde va fi demis iar în 1868.

Regalist şi conservator, intră în politică şi este ales deputat (1874), ocupând succesiv următoarele portofolii ministeriale: al cultelor (1874-1876), agent diplomatic la Berlin (1876-1900), de justiţie (1900-1901,1912) de externe (1911-1912, 1912-1914), iar ca prim-ministru (1912, 1913) prezidează Congresul de Pace de la Bucureşti (1913), în urma războaielor balcanice.

Între 1884 şi 1909 este profesor la Universitatea din Bucureşti, rector al acestei instituţii (între 1892 şi 1897). Până în 1914 a fost preşedintele Partidului Conservator. În critica literară a susţinut principiul autonomiei estetice şi, prin teoria „formelor fără fond”, a denunţat transplantarea formală a unor instituţii şi reforme inadecvate situaţiilor prin care trecea România la sfarşitul secolului al XIX-lea.

A introdus criteriul estetic în judecarea valorilor poetice („O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”), a studiat unele probleme de lingvistică („Despre scrierea limbii române”), a contribuit la afirmarea unor reprezentanţi iluştri ai literaturii autohtone, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici („Critice”, 3 vol.). Logician („Logica”), orator („Discursuri parlamentare”) şi memorialist („Însemnări zilnice”) de excepţie, a fost numit membru al Societăţii Literare Române (viitoarea Academie Română) încă din 1867, fiind vicepreşedintele acesteia (1880) şi preşedintele secţiunii literare (1889).

Iniţiat, asemenea majorităţii junimiştilor, în Loja ieşeană „Steaua României”, la 26 noiembrie 1866 (Lojă, al cărei Venerabil era George Suţu şi care fusese constituită la 18 august, în acelaşi an). După câteva luni, la 11 februarie 1887, primeşte gradele de Calfă şi Maestru, tot în această Lojă.

Citeşte şi: Dan Voiculescu, confesiuni din spatele gratiilor: Fiica mea crede că sunt mason

MIHAIL SADOVEANU

Scriitor si om politic. Intre 1900 si 1919 a fost director al Teatrului National din Iasi. La 24 de ani era copist la Casa Scoalelor, iar la 27 de ani, subsef de birou la Directia artelor din Ministerul Instructiunii si Cultelor, inspector al cercurilor culturale. In 1908 a devenit vicepresedinte al Societatii Scriitorilor Romani, iar apoi presedinte al acesteia.
 
 
Membru corespondent (1916) si membru titular (1921) al Academiei Romane. Premiul National (1924). Redactor la Samanatorul, Cumpana, Insemnari literare, Insemnari iesene, unul dintre principalii colaboratori ai Vietii romanesti, director al Adevarului si al Diminetii.
 
Opera sa literara cuprinde povestiri si romane istorice (Neamul Soimarestilor, Fratii Jderi, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai Voda, Creanga de aur, Nicoara Potcoava), proza de investigatie sociala (Bordeenii, O istorie de demult, Venea o moara pe Siret, Baltagul, Hanul Ancutei), naratiuni si descrieri (Tara de dincolo de negura, Noptile de Sanziene, Valea Frumoasei, Nada Florilor, Locul unde nu s-a intamplat nimic) etc. A mai scris studii, povestiri si romane inspirate de apartenenta sa la Ordinul Masonic si de credinta intr-o lume mai buna (Lumina vine de la Rasarit – conferinta tinuta in 1945; Lupta pentru pace.
 
Al doilea Congres Mondial al partizanilor pacii la Varsovia – conferinta tinuta la 19 decembrie 1950 in sala Ateneului Roman; romanul Mitrea Cocor). In perioada interbelica a fost membru al Partidului Agrar, deputat (1926), senator si presedinte al Senatului (1931), iar dupa al doilea razboi mondial, in virtutea ideilor sale, trece de partea comunistilor, fiind membru al Prezidiului Adunarii Deputatilor (1947), vicepresedinte al Prezidiului Adunarii Deputatilor (1948-1961), conducatorul delegatiei Romaniei la Congresul Mondial al Pacii de la Paris (1949), membru in Consiliul Mondial al Pacii.
 
Nu se cunosc locul si data initierii sale. Intre 1927 si 1930 a fost Venerabilul Lojii iesene „Dimitrie Cantemir”, iar din 1932 al Lojii „Moldova”, din acelasi oras. Intre 1930 si 1935 a indeplinit si urmatoarele demnitati masonice: Mare Maestru Adjunct al Marii Loji Nationale din Romania (MLNR), Pro Mare Maestru al MLNR, Mare Maestru al MLNR si Mare Maestru al Francmasoneriei Romane Unite. Fratele sau, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason.
 
 
Ritualurile masonice par desprinse din vechile şcoli mistice din Egipt, Grecia şi Orientul Apropiat. Sunt mărturie referirile dese la Templul Regelui Solomon, la analogia dintre ierarhizarea breslelor care au construit Templul şi organizarea unei loji masonice.

Maeştrii, calfele şi ucenicii care compun o lojă sunt pilonii unei fraternităţi ce a dăinuit în secret sute de ani, de la arderea pe rug a cavelerior templieri şi până la ieşirea lor la lumină.

Prima Mare Loja a Francmasoneriei s-a constituit la Londra, pe 24 iunie 1717. Curând, curentul ideilor iluministe promovate de masoni duce la mari revoluţii; cea americană, în 1776, apoi cea franceză, în 1789. Principii masonice precum Libertate, Egalitate, Fraternitate au dus apoi la germenii revoluţiilor anului 1848.