Rusia nu vede cu ochi buni desfăşurarea de forţe NATO în România. Avertismentul Ministerului de Externe

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfășurarea de forțe militare ale blocului nord-atlantic.

„De fapt, asistăm la o transformare treptată a acestei țări (n.r. — România) într-un alt punct de sprijin pentru SUA și NATO în apropiere de frontiera cu Rusia. Am comentat în mod repetat astfel de pași ai statelor membre NATO, observând maniera conflictuală și evidențiind inadecvarea și caracterul redundant, atât din punct de vedere militar, cât și financiar”, a spus Lukașevici.

„Cineva ar putea trage concluzia că actualele autorități române, pentru a-și spori ‘profilul’ în ochii strategilor străini, sunt dispuse să sacrifice stabilitatea în regiunea Mării Negre din motive tactice”, a mai afirmat Lukașevici, potrivit Sputnik.

El a declarat de asemenea că Rusia nu reprezintă, cu certitudine, o amenințare pentru România sau pentru orice altă țară și, de aceea, afirmațiile privind ‘caracterul defensiv’ al activităților NATO, în lumina falselor acuzații privind agresiunea Moscovei, nu au niciun sens, mai notează agenția oficială rusă.

Alte articole

Risc de escaladare a războiului. Şeful NATO le cere aliaţilor să dea voie Ucrainei să atace Rusia şi invocă Articolul 5 după atacul cibernetic asupra României

Marcel Ciolacu: Ţara noastră e o ţară foarte sigură, Rusia nu va ataca România. Am văzut o îngrijorare a Rusiei că lucrează o companie cu 3.000 de angajaţi pe Autostrada Moldovei 24 de ore din 24

La 2 aprilie, comentând de asemenea disponibilitatea României de a permite amplasarea de echipamente NATO pe teritoriul său, Lukașevici afirma că creșterea numărului trupelor NATO în Europa de Est este un pas periculos fără precedent și care încalcă acordurile Rusiei cu Alianța. El declara tot atunci că, dacă „guvernul României consideră că este posibil să sporească prezența NATO pe teritoriul său”, atunci „trebuie să își asume responsabilitatea pentru acest pas și consecințele pentru securitatea regiunii”.

Afirmațiile de săptămâna trecută ale purtătorului de cuvânt al MAE rus nu au rămas fără răspuns din partea oficialilor români.

Premierul Victor Ponta a transmis imediat, pe rețelele de socializare, că deciziile autorităților române sunt cele cele mai bune pentru România și partenerii săi. „Un răspuns foarte foarte foarte clar — DA, suntem conștienți că deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România și partenerii nostri!!”, scria la 2 aprilie Ponta, făcând referire la declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

La 3 aprilie, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, la rândul său, că România nu se simte intimidată de amenințările Rusiei și că protecția de către NATO a flancului estic este urmare a atitudinii Federației Ruse.

„Am luat notă de declarația pe care purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a făcut-o, ca răspuns la o întrebare adresată de corespondentul Radio România Actualități la Moscova și ceea ce pot să vă spun foarte clar este faptul că măsurile pe care Alianța Nord-Atlantică le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie din septembrie anul trecut și care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO de externe și apărare din decembrie și, respectiv, din februarie anul acesta sunt măsuri care au fost luate pentru protecția aliaților de pe flancul estic, în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, în Crimeea — ocuparea ilegală a Crimeii—, în urma susținerii de către Federația Rusă a separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei”, a afirmat ministrul român de Externe.