Tribunalul Argeş a dispus liberarea condiționată a fostului președinte al CJ Argeș Constantin Nicolescu

Tribunalul Argeș a dispus, luni, liberarea condiționată a fostului președinte al Consiliului Județean (CJ), Argeș Constantin Nicolescu, aflat în detenție din anul 2015, în urma unei condamnări pentru fapte de corupție. Decizia este definitivă, anunţă Agerpres.

29 mai 2017, 12:45
Tribunalul Argeş a dispus liberarea condiționată a fostului președinte al CJ Argeș Constantin Nicolescu

Instanța a admis contestația lui Constantin Nicolescu față de respingerea de către Judecătoria Pitești a cererii de liberare condiționată, decizia fiind definitivă.

„Admite contestația declarată de condamnatul Nicolescu Constantin împotriva sentinței penale nr. 763 din data de 19.04.2017 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. 6901/280/2017. Desființează în parte sentința, iar pe fond admite propunerea și dispune liberarea condiționată a contestatorului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 675 din data de 05.02.2015 emis de Tribunalul București — Secția I Penală (…). Definitivă”, se arată în hotărârea postată pe portalul instanțelor de judecată din Argeș.

Fostul președinte al CJ Argeș solicitase liberarea condiționată după executarea unei treimi din pedeapsă, legea permițând acest lucru în cazul persoanelor de peste 60 de ani.

Constantin Nicolescu a fost încarcerat, pe 5 februarie 2015, la Penitenciarul Colibași, după ce a fost condamnat definitiv la 7 ani și 8 luni de închisoare cu executare într-un dosar privind, printre altele, fraude cu fonduri europene. El a primit și o pedeapsă complementară de interzicere a unor drepturi, pe o perioadă de 5 ani.

Constantin Nicolescu a mai fost condamnat de Curtea de Apel București, pe 5 mai, la o pedeapsă de opt ani de închisoare într-un dosar în care a fost judecat pentru fraude cu fonduri europene în legătură cu construcția unui pod în localitatea argeșeană Căteasca, sentința nefiind definitivă.

Un alt dosar, în care fostul președinte al CJ Argeș a fost deferit justiției în noiembrie 2015 alături de deputatul Mircea Gheorghe Drăghici și 38 de inculpați care, la data faptelor, erau primari și viceprimari de localități, se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.