Astronauţii în drum spre Marte vor muri după 68 de zile. O româncă ar putea fi la bordul Mars One

Cinci cercetători în domeniul aeronautic din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) au ajuns la concluzia că exploratorii spaţiali vor muri pe Marte, după ce au analizat datele ştiinţifice disponibile referitor la acest proiect, care ar trebui să fie şi baza pentru un reality show.

Moartea primului explorator marţian „va fi provocată de asfixiere, după aproximativ 68 de zile de la startul misiunii”, au scris cercetătorii în raportul de 365 de pagini care analizează, folosind grafice şi formule matematice, resursele de oxigen, hrană şi tehnologie disponibile pentru această misiune.

O româncă ar putea fi unul dintre primii oameni de pe Marte FOTO

Plantele care ar trebui să îi hrănească pe exploratori vor produce prea puţin oxigen, iar tehnologia necesară susţinerii unei atmosfere echilibrate nu a fost încă dezvoltată, potrivit experţilor americani.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În plus, coloniştii vor depinde din ce în ce mai mult de transporturi cu piese de schimb în cadrul unei misiuni care va costa, în cel mai optimist caz, aproximativ 4,5 miliarde de dolari, o sumă care nu va înceta să crească pe măsură ce alte echipaje umane vor fi trimise pe Marte, au calculat cercetătorii.

Alte articole

Comitetul interministerial pentru situații de urgență, convocat de ministra Mediului ca urmare a avertizărilor meteo și hidro

Mihai Morar va fi nașul de cununie al cântăreței Mira. Cei doi au făcut o repetiție pentru nuntă și au exersat dansul VIDEO

Mars One este un proiect lansat de olandezul Bas Lansdorp, care este cofondator şi preşedinte al companiei ce are ca scop trimiterea, în 2024, a unui echipaj de patru voluntari pentru colonizarea planetei Marte, fără posibilitatea de a reveni pe Terra, după o călătorie care va dura şapte luni.

Peste 1.000 de candidaţi au trecut de prima rundă de selecţie pentru a locui pe Marte

Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări s-au oferit voluntare pentru a face parte din proiect, care este privit de foarte mulţi oameni cu scepticism, dar care, totuşi, beneficiază de suportul laureatului olandez al premiului Nobel pentru fizică din 1999 Gerard’t Hooft.