6.000 de tone de alimente se irosesc zilnic în România. Un român aruncă, în medie, o porţie de mâncare pe zi

Românii aruncă multe alimente! Conform ALAS, se aruncă 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa şi retail. „Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporţionat şi se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul iniţiativei Gospodari la Obor, Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt vrea să rupă acest cerc, construind o reţea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume şi frunze, până la idei şi timp”, se precizează în comunicatul citat de Agerpres.

Asociaţia prezintă şi motivele pentru care este important să fie redusă risipa alimentară. Astfel, primul ar fi că, în faţa taxelor mai mari, oamenii pot învăţa cum să cheltuiască mai puţin, dar mai înţelept. De asemenea, în loc să se genereze gunoaie, se poate produce compost pentru grădinile urbane şi balcoanele verzi. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piaţă, susţine sursa citată.

Preţuri plafonate la alimente. Marile supermarketuri, în centrul scandalului. LISTA PRODUSELOR ieftine

„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană şi pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reaminteşte că putem face mult cu puţin, dacă lucrăm împreună. Piaţa Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este şi un loc de unde îşi procură materia primă mulţi chefi de top. Împreună cu alţi colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar – românii trebuie să reînveţe să fie gospodari, nu risipitori”, a declarat Marius Tudosiei, fondator ALAS, citat în comunicat.

Alte articole

Mihaela Bilic a dezvăluit 4 alimente care fac minuni în organism și nu îngrașă: „Trebuie neapărat să le consumăm”

Comercianţii români solicită scoaterea de pe ambalajele produselor alimentare a datei expirării. Care este explicaţia şi cum ar urma să fie protejaţi consumatorii

Proiectul este finanţat de Platforma de Mediu pentru Bucureşti, prin programul „În zona ta”, şi se desfăşoară în parteneriat cu entităţi precum Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociaţia Eco Ruralis, Climatosfera şi mai multe unităţi de învăţământ din Sectorul 2.

„Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piaţa Obor – pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte – pentru a reduce risipa şi a învăţa reţete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianţi şi vecini în ateliere, tururi ghidate şi sesiuni de educaţie ecologică. Derulăm o campanie de conştientizare cu mesaje clare şi simple: Nu risipi nimic la Obor!, La Obor se mănâncă tot, Compost is the new black”, a precizat Cristina Chinole, manager de proiect ALAS.

Cinci produse adorate de români pe care Lidl le vinde la prețuri reduse. Oferta e valabilă doar până la 10 august 2025

Asociaţia doreşte să arate că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase, hrănesc şi oferă energia zilnică astfel încât nu există niciun motiv pentru a fi aruncate.

„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenţi la resurse şi să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creşteri de preţuri. Nu toată lumea a crescut preţurile, dar impactul noilor taxe va fi resimţit la nivel general în România. Iar atenţia la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, nişte planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puţin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achiziţiilor – suntem tentaţi să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, şi se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puţini suntem. (…) Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura şi nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe şi cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simţ gospodăresc. Cu toţii putem învăţa cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, a susţinut Răzvan Lavric, gospodar Slow Food.

Proiectul se va derula în Piaţa Obor şi în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare şi campanii de informare.

Potrivit Asociaţiei Lanţului Alimentar, ruralul risipeşte mai puţin decât urbanul, în parte pentru că oamenii de la sat au fost mai dezavantajaţi economic, iar o mare parte din resursele lor au fost folosite ca hrană pentru animale.

„Gospodari, la Obor!” este un proiect al Asociaţiei Lanţului Alimentar, finanţat prin „În zona ta”, o acţiune a Platformei de mediu pentru Bucureşti, iniţiată de Fundaţia Comunitară Bucureşti şi ING Bank România.