Păcate capitale ale părinţilor, în educaţia copiilor

Iată 7 păcate capitale pe care părinţii le fac în educaţia copiilor lor, descrise în cartea „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi”, scrisă de Augusto Jorge Cury, psihiatru, psihoterapeut, om de ştiinţă şi scriitor din Brazilia.

1. Corecţia în public
Aţi văzut mulţi părinţi care îşi ceartă copiii de faţă cu alte persoane (copii sau adulţi), în încercarea de a-i responsabiliza şi a-i face să înţeleagă că greşesc. Acest lucru nu este deloc sănătos pentru cei mici, deoarece expunerea publică – indiferent de vârsta celui mustrat – duce la umilinţă, traume şi alte complexe foarte greu de depăşit ulterior.

Corecţia în public paralizează inteligenţa, scade interesul de sine şi duce la teama de a expune viitoarele idei. Chiar dacă se mai întâmplă să vă scoată din minţi, nu umiliţi niciodată copilul şi, mai ales, nu-l certaţi în public.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

2. Autoritate cu agresivitate
Când părinţii reacţionează cu violenţă, impun o autoritate care sufocă raţiunea copiilor. Nu vor să dialogheze cu copilul pentru că au senzaţia că îşi pierd autoritatea. Nu admit să fie chestionaţi, nu admit comentarea propriilor eşecuri, se comportă ca şi cum ar fi perfecţi şi intangibili.

Părinţii nu trebuie să se teamă că-şi pierd autoritatea în faţa copiilor, ci că-şi pierd copiii din cauza autorităţii.

3. Critica excesivă
Unii părinţi sunt atât de preocupaţi de viitorul copiilor lor, să fie morali, serioţi şi responsabili încât nu le permit să facă greşeli şi nici excese. Nu-i lasă să se joace pentru că se pot murdări sau pot face dezordine cu jucăriile. Fiecare greşeală sau notă proastă la şcoală, fiecare atitudine „necugetată” se transformă în lungi şiruri de predici şi de critici, de cele mai multe ori în faţa colegilor sau prietenilor. Mai mult, îi compară cu ceilalţi copii „cuminţi, ascultători şi deştepti”.

Oare ce simt acei copii? Nu se simt ei oare cea mai dispreţuită fiinţă de pe pământ? Copiii sunt unici, nu-i comparaţi cu alţii. Comparaţia nu numai că nu este educativă, dar nu stimulează absolut deloc ci, dimpotrivă, umileşte. Lăsaţi-le copiilor „luxul” de a greşi, de a-şi exprima părerile, de a se purta necugetat, de a-şi asuma chiar şi riscuri, pentru că astfel vor învăţa cum să-şi croiască drumul în viaţă.

Citeşte continuarea pe Sfatulparintilor.ro