Aderarea SERBIEI la Uniunea Europeană este PLINĂ DE CAPCANE

”Este o zi istorică pentru Serbia”, probabil ”cea mai importantă de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat premierul sârb, Ivica Dacic. ”Câtă mândrie să vezi drapelul sârb fluturând la Bruxelles!”, a afirmat, la rândul său, prim-vicepremierul Alexandar Vucic, după lansarea oficială a negocierilor de aderare.

Cei doi lideri sârbi s-au arătat foarte optimişti, stabilind ca obiectiv anul 2018 pentru încheierea procesului de aderare şi 2020 pentru intrarea ţării lor în ”marea familie europeană”. ”Ştim că nu va fi simplă calea şi că ea va fi presărată cu capcane, dar suntem pregătiţi să facem faţă provocărilor’‘, a afirmat Dacic.

La Bruxelles, experţii consideră că patru ani nu vor fi suficienţi pentru finalizarea procesului, complex şi tehnic, care duce la aderare, cu atât mai mult cu cât criteriile au fost înăsprite în ultimii ani. ”A fost nevoie de mai mult de opt ani pentru Croaţia”, devenită în iulie 2013 cel de-al 28-lea membru al UE, a reamintit un diplomat.

Liderii sârbi şi-au exprimat însă satisfacţia în legătură cu schimbarea de opinie survenită în restul Europei în legătură cu ţara lor, care a fost tratată drept paria după conflictele din Bosnia şi Kosovo din anii ’90. ”Când se vorbeşte acum despre Serbia, aceasta se face în termeni pozitivi şi încurajatori”, a afirmat Dacic.

Alte articole

BNR, avertisment dur pentru România. Analiza care dă peste cap toate calculele privind deficitul bugetar

BCR: Măsurile fiscale nu mai pot fi amânate. Se subțiază răbdarea agențiilor de rating și a investitorilor

”Serbia a trecut de la imaginea de franctiror regional la cea de lider al integrării”, declara recent Jelko Kacin, autorul unui raport privind Serbia din Parlamentul European.

Normalizarea relaţiilor cu Kosovo

Imaginea Belgradului s-a ameliorat net odată cu acordul, considerat ”istoric”, din primăvara lui 2013 privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo, provincia sa cu populaţie majoritar albaneză care şi-a proclamat în mod unilateral independenţa faţă de Belgrad în 2008.

Deschiderea negocierilor de aderare reprezintă ”recunoaşterea eforturilor depuse de-a lungul mai multor ani către Serbia”, îndeosebi vizavi de Kosovo, a subliniat comisarul pentru extindere, Stefan Fule. Dar el a făcut apel imediat la ”continuarea eforturilor” în acest dosar sensibil chiar în cadrul UE, unde cinci ţări nu recunosc independenţa Kosovo (Cipru, Grecia, Slovacia, Spania şi România), scrie Agerpres.

Belgradul rămâne pe această linie şi ”nimeni n-a cerut ca noi să ne schimbăm poziţia”, a insistat Dacic. El a reamintit că s-a deplasat ”de douăzeci de ori” la Bruxelles pentru negocieri cu premierul kosovar, Hashim Thaci, sub egida UE. Viitoarea întâlnire este prevăzută pentru 27 ianuarie.

În aşteptarea înregistrării de progrese în acest dosar, convorbirile UE-Serbia vor debuta cu dosarele, îndeosebi de dificile, referitoare la justiţie, stat de drept, lupta împotriva corupţiei şi drepturile fundamentale.”Noua etapă va fi extrem de exigentă”, a subliniat Fule. Serbia înregistrează întârzieri în acest domeniu şi nu se situează decât pe locul al 72-lea la ”indicele de percepţie privind corupţia”, potrivit organizaţiei neguvernamentale Transparency International.

Printre alte provocări cu care se va confrunta Belgradul pentru a răspunde criteriilor de aderare stabilite de către cele 28 de state membre ale UE figurează reforma unui sistem public supradimensionat şi restructurarea unei economii sinistrate.

Deficitul bugetar este mai mare de 7 % din PIB pentru al patrulea an consecutiv, datoria depăşeşte 60 % din PIB şi şomajul atinge 20 %.

La Bruxelles, experţii sunt preocupaţi printre altele de semnele de instabilitate politică la Belgrad, care ar putea duce la alegeri legislative anticipate în primăvară, după mai puţin de doi ani de la formarea guvernului Dacic.