CCR amână soluţionarea sesizărilor premierului şi preşedintelui pentru ora 17.00

Judecătorii CCR vor lua în discuţie sesizarea depusă de Guvern pe 7 mai, în care Traian Băsescu este acuzat de partizanat politic faţă de PMP prin implicarea sa în campania electorală a acestui partid. 

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a confirmat depunerea sesizării. „A venit o sesizare de la Guvern. A fost înregistrată drept conflict juridic de natură instituţională între preşedinte şi Guvern”, a declarat Augustin Zegrean, ce a adăugat că judecătorii Curţii se vor pronunţa în circa 20 de zile.

În sesizare se cere Curţii să se pronunţe în mod clar dacă preşedintelui României îi este permis să se implice în campanie electorală. Traian Băsescu este acuzat că a încălcat articolul 80 din Constituţiei care stipulează: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

De asemenea, Guvernul susţine că Băsescu a încălcat spiritul articolul 84 ce-i interzice afiliarea politică. „Chiar dacă, formal, nu este membru al unui partid, prin modul său de acţiune, preşedintele Românieise comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formaţiuni politice implicate în lupta electorală”, se arată în sesizare.

Alte articole

Ilie Bolojan cedează presiunilor şi „îmblânzeşte” reforma pensiilor speciale: „Perioada de tranziţie să fie de 15 ani, procentul din salariu de 75%. Sper să aibă şanse mari să treacă”

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Ca argumente sunt invocate fotografiile postate de Elena Udrea pe Facebook, în care Băsescu apare purtând un tricou pe care scrie „Vote for PMP”, precum şi declaraţiile ulterioare ale preşedintelui legate de acest episod. Totodată, sunt enumerate legile care interzic diverselor categorii de slujbaşi ai statului implicarea deschisă în campania electorală.

„Preşedintele României, Traian Băsescu, în reptate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice şi-a manifestat susţinerea pentru un anume partid politic, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară”, se mai spune în sesizare.

Totodată, Curtea va discuta sesizarea preşedintelui Traian Băsescu, depusă la data de 6 mai, în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, generat de refuzul premierului Victor Ponta de a contrasemna decrete ale preşedintelui privind decorarea unor personalităţi ale culturii româneşti, care au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012.

Şefului statului susţinea că premierul a refuzat nemotivat să semneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii unor personalităţi, printre care şi Horia Roman Patapievici.

În 25 aprilie, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Băsescu a transmis premierului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în ICR, precum şi a unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României.

‘Potrivit uzanţelor, comunicarea între cele două autorităţi în materia conferirii decoraţiilor se realizează prin intermediul Administraţiei Prezidenţiale. Învederăm faptul că potrivit art. 1 din Legea 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată (…), Administraţia Prezidenţială este o instituţie publică ce are personalitate juridică, aflată la dispoziţia Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale; totodată, consilierul prezidenţial este o funcţie de conducere în cadrul acestei structuri, având rang de ministru, iar consilierul de stat având rang de secretar de stat’, susţine Băsescu.

Guvernul a restituit în 29 aprilie Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorare a unor personalităţi care au condus ICR.

Preşedintele susţine că Victor Ponta a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii: Ordinul Naţional ‘Steaua României’ – în grad de Cavaler acordat lui Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al ICR; Ordinul Naţional Serviciul Credincios’ – în grad de Cavaler acordat lui Mircea Mihăieş şi Tania Radu, foşti vicepreşedinţi ai ICR; Ordinul Naţional ‘Pentru Merit’ – în grad de Cavaler acordat lui Dan Croitoru, fost secretar general al ICR.

‘Astfel, refuzul contrasemnării este evidenţiat de un simplu ‘NU’, subliniat urmat de semnătura prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe Nota de transmitere spre contrasemnare semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Prin urmare, refuzul exprimat de prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv prim-ministrul, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte’, mai declară Traian Băsescu.

În opinia şefului statului, raportat la jurisprudenţa constituţională, un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de prim-ministru, ce goleşte de conţinut atribuţia constituţională a preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare.