Isărescu: BNR singură nu poate susţine PIB-ul. Atrageţi fonduri UE

„Bineînţeles că (scăderea dobânzii – n.r.) va stimula creşterea economică, dar nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui. Iar discuţiile de genul: dacă ar fi redus mai repede nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, sau trebuia să reducă de anul trecut… nu sunt corecte pentru că distorsionează nu doar discursul public, dar şi dezbtarea”, a spus Isărescu.

El a arătat că România a avut în ultimii ani o modificare cantitativă majoră constând în scăderea investiţiilor străine directe şi a împrumuturilor externe pe termen mediu şi lung cu 14 miliarde de euro, de la 16 miliarde de euro în 2008 la circa 2 miliarde de euro în 2011.

„Făceţi o comparaţie, de la 16 miliarde euro la maxim 2 miliarde, un delta de 14 miliarde euro, de unde se ai creştere economică, o asemenea variaţie a formării brute de capital. Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetară, trebuie să fie să existe şi ceva cantitativ. Scăderea ratei de dobândă, dacă ar fi să contrabalansezi o aemenea variaţie, ar trebui să găsească altceva, investiţii interne, din asemenea reduceri de rate să apară investiţii interne de 14 miliarde de euro”, a continuat Isărescu.

Şeful băncii centrale este de acord că reducerea ratei de politică monetară stimulează creşterea şi stimulează creditul, dar comparativ cu ce s-a întâmplat în trecut, aceste creşteri potenţiale vor fi mult mai mici.

Alte articole

BNR lansează moneda cu tema „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu”. Când va fi pusă în circulație

BNR atrage atenţia: consumul depăşeşte veniturile, adică românii cheltuiesc mai mult decât câştigă. Ar putea fi un indicator al revenirii muncii la negru

„Pe ce am sperat noi când credeam că ajustarea în România va fi mai mică şi recesiunea nu va fi atât de adâncă? Mizam pe o compensare a acestei scăderi cu fonduri UE. Iar fondurile UE nu au crescut deloc. Intrările nete de la Uniunea Europeană au cam rămas la acelaşi nivel. (…) Ne arată o oportunitate pierdută. Toată lumea spune că să tragi fonduri europene este greu. Nu îmi vine să cred. Adică să tragi fonduri gratuite este greu şi fonduri care costă, dobânzi, şi aşa mai departe este uşor? Poate-mi explică şi mie cineva”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR crede însă că oportunitatea pierdută poate fi privită şi ca o oportunitate viitoare, iar în acest moment procesul de reluare a creşterii economice şi a dezinflaţie depinde cu desoebire de maniera în care România va putea începe să absoarbă fondurile europene.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis săptămâna trecută să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an, la un nou minim istoric.