Alegeri CRUCIALE pentru supravieţuirea Ucrainei. Petro POROŞENKO, regele ciocolatei, este FAVORITUL cursei

Acesta este al șaselea scrutin prezidențial de la proclamarea independenței fostei republici sovietice în 1991. Învingătorul, ales pentru un mandat de cinci ani, va deveni al cincilea președinte ales al Ucrainei, Leonid Kucima, cel de-al doilea președinte al Ucrainei independente câștigând în două rânduri alegerile.

Numele celor 21 de candidați sunt înscrise pe buletinele de vot, dar doi au anunțat deja că se retrag din cursa prezidențială.

Ucrainenii veneau în masă la urne, duminică, pentru a-şi alege un nou preşedinte, care va avea dificila sarcină de a pune capăt insurecţiei separatiste proruse în est şi care va trebui să normalizeze relaţiile cu Rusia.

În capitala Kiev, care din noiembrie până în februarie a fost teatrul mişcării de contestare, pe Maidan, aflată la originea crizei politice, alegătorii aşteaptă cu răbdare la cozi lungi pentru a vota şi a-şi alege noul preşedinte, precum şi noul lor primar.

Alte articole

Rusia profită de războiul din Orientul Mijlociu şi bombardează masiv Ucraina: 14 morţi după un atac cu drone şi rachete la Kiev

Atac masiv cu drone în Ucraina, sunt morţi şi răniţi. NATO va consolida apărarea antirachetă. Trump, ajutor de 30 de milioane de dolari pentru Kiev

Dar în estul separatist, unde insurgenţii au avertizat că vor face totul pentru a împiedica derularea scrutinului, sunt puţine semne că există birouri de vot deschise. Potrivit administraţiei regiunii Doneţk, mai puţin de 18% din birourile de vot au putut fi deschise. În regiunea separatistă vecină Lugansk, Comisia electorală centrală indicase sâmbătă seara că doar 17% dintre alegători vor putea vota. În total, peste 36 milioane de alegători au fost chemaţi la urne în întreaga Ucraină.

Favoritul cursei prezidenţiale

Miliardarul prooccidental Petro Poroșenko este considerat marele favorit în sondaje cu peste 30% din intențiile de vot, cu mult în fața fostului premier Iulia Timoșenko (6%), figură centrală a „revoluției portocalii” din 2004. În urma lor, ceilalți 17 candidați sunt creditați cu mai puțin de 4% fiecare din opțiunile electoratului.

Scrutin ironizat de Rusia

Scrutinul, apreciat drept crucial de către Occident și ironizat de Rusia, care îl compară cu un exercițiu de democrație „în bubuitul tunurilor”, va începe la ora locală 08:00 (05h00 GMT) și se va încheia la 20:00 ora locală (17h00GMT).

Nicio participare minimă nu este cerută pentru validarea scrutinului, în urma modificării în luna martie a legii electorale. Altfel spus, o eventuală imposibilitate de a deschide birouri de vot în zonele controlate de rebeli proruși nu este de natură să invalideze scrutinul, scrie Agerpres.

Citeşte şi ALEGERI PREZIDENŢIALE ÎN UCRAINA: Cine candidează şi cine are cele mai mari şanse să câştige

Dacă niciun candidat nu întrunește peste 50 % din sufragiile exprimate, al doilea tur este prevăzut să aibă loc după trei săptămâni, în 15 iunie, pentru candidații clasați pe primele două locuri ale scrutinului.

Trei institute independente vor publica primele sondaje la ieșirea din birourile de votare. Primele rezultate oficiale vor fi anunțate începând de la miezul nopții (21h00 GMT).

Regele ciocolatei

Candidatul cu prima șansă — Petro Poroșenko — are 48 de ani. Miliardar, numit și ‘Regele ciocolatei’ datorită afacerilor în domeniu, fiind proprietarul holdingului de dulciuri Roshen, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari, el este singurul oligarh care nu a ezitat să-și pună deschis puterea financiară și mediatică — cu postul tv Kanal5 — în serviciul mișcării contestatare proeuropene la Kiev care a dus la căderea președintelui Viktor Ianukovici.

Cota sa de popularitate (33% în intențiile de vot) a crescut rapid în pofida trecutului său de transfug: el a fost unul dintre fondatorii Partidului Regiunilor, formațiunea lui Viktor Ianukovici, și ex-ministru al economiei în regimul acestuia. Dacă va fi ales președinte, Poroșenko promite să „reglementeze problema cu Rusia în trei luni”.

Doamna de Fier

Iulia Timoșenko (53 de ani) a reapărut în prim-planul scenei politice ucrainene în februarie, după eliberarea sa din închisoare, unde o trimisese justiția ex-președintelui Ianukovici.

Luând cuvântul dintr-un scaun cu rotile, în fața mulțimii care își plângea morții în urma represiunii sângeroase din Maidan, „doamna de fier” a politicii ucrainene a avut parte de o primire diferențiată. De atunci, ea și-a multiplicat declarațiile-șoc, a lansat o mișcare de rezistență împotriva agresiunii ruse și promite aderarea la UE, însă popularitatea sa este în cădere liberă (6% în intențiile de vot). Îmbogățită în tumultul anilor postsovietici, cu un trecut plin de zone de umbră, ea promite o luptă necruțătoare împotriva oligarhilor și chiar a „treia revoluție”, dacă nu va fi aleasă, potrivit Agerpres.

Serghei Tighipko (54 de ani), ex-bancher prorus, este creditat cu 4% din intențiile de vot. El vrea să restabilească relațiile economice cu Rusia în pofida crizei fără precedent între cele două state, pe care unii observatori o califică drept „război nedeclarat”.