CCR a decis că modificările aduse Codului muncii sunt constituţionale

CCR a respins astfel o sesizare formulată de grupul parlamentar PNL după ce o serie de modificări au fost aduse Codului muncii.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile dispoziţiilor art.I pct.3 cu referire la art.92 alin.(3) şi (4), art.I pct.4 cu referire la art.145 alin.(2) şi art.I pct.5 cu referire la art.145 alin.(4) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României", se arată într-un comunicat al CCR.

PNL a sesizat CCR cu privire la unele prevederi ale legii privind CODUL MUNCII

Proiectul de lege, adoptat recent de Camera Deputaţilor, stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului".

Modificările de la articolul 145, la care s-a făcut referire în sesizarea PNL, stabilesc la alineatul (2) că "durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile", iar, la alineatul (4), că "la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată".

"Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei în vigoare se va ajunge la concedierea şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariaţi, reducerea majoră a şansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual - provenite din necolectarea de taxe şi impozite şi evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar şi creşterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piaţa muncii a zeci de mii de angajaţi şi lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent", a precizat purtătorul de cuvânt al grupului PNL, Cristina Pocora, într-un comunicat de presă.

Deputatul PNL a mai susţinut că "legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE". "Forma legii nu ţine cont de specificul activităţii societăţilor de muncă temporară care pun la dispoziţie personal nu doar în România, ci şi în afara României, prin detaşare, creându-se, prin utilizarea noţiunii de salariu în loc de remuneraţie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăţi de munca temporară şi, în ultimă instanţă, a unui sector de activitate".

Pocora este de părere că legea ar încălca dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituţie, "deoarece prin noul text remuneraţia aferentă zilelor de concediu de odihnă nu se mai acordă în concordanţă cu munca prestată şi indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic, angajaţii ar avea drept la concediu de odihnă întreg, cu plata întreagă a zilelor de concediu".

"De asemenea, angajatorul este obligat prin noua reglementare să plătească drepturile salariale, în perioada de incapacitate temporară de muncă sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav al angajatului, deşi acesta nu prestează activitate productivă şi ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din această perioadă", a mai spus Pocora, adăugând că, în acest fel, angajatorul ar suferi o pierdere patrimonială, "întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă".

Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al PNL a afirmat şi că prin prevederile menţionate "se creează şi o situaţie discriminatorie, şi anume, angajaţii trebuie să aibă dreptul egal la concediu de odihnă în raport cu activitatea prestată de aceştia în anul calendaristic". "La activitate prestată egală, concediu de odihnă egal. Ori prin textul de lege se creează un tratament diferit în sensul că indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic anterior angajaţii ar avea drept egal de concediu de odihnă", continuă sursa citată.

"Având în vedere cele menţionate mai sus, Grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii (PL-x nr. 189/2014), sunt neconstituţionale", se menţionează în comunicat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii, având ca iniţiatori 60 de deputaţi şi senatori PSD, a fost respinsă în aprilie de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în 3 decembrie.