România exportă, anual, 50-60% din producţia totală de miere

„Exporturile de miere se ridică la 50-60% din producția totală anuală de miere, de circa 20.000 de tone, iar 80% din ceea ce exportăm pleacă în Germania și restul în Spania și țările nordice, de fapt în zonele în care se înregistrează cel mai mare consum de miere. Mierea românească mai ajunge și în China sau în Orientul Mijlociu, dar în cantități minuscule. Anul trecut nu am exportat prea multă miere pentru că nu am avut de unde, în condițiile unei producții slabe, sub media ultimilor ani, însă noi, membrii ACA, ne-am acoperit toate contractele de export”, a spus președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Acesta a precizat că România continuă să exporte miere în vrac, deoarece pe piața europeană se intră foarte greu cu produse finite, dacă nu există distribuitori serioși pentru magazine.

„Din păcate, pe piața europeană este foarte greu să intri cu produs finit, în sensul că trebuie să cauți tu magazine și nu rentează din punct de vedere economic. Îți trebuie un partener serios să distribui acolo, dar deocamdată nimeni nu s-a arătat interesat să cumpere miere la borcan. Deși sectorul apicol românesc este pregătit să facă față exportului de produse ambalate, deocamdată nu există interes pentru beneficiarii de acolo. Este mult mai ieftin să cumperi, dar și mult mai ușor să transporți butoaiele cu miere”, a explicat președintele ACA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Unul dintre motivele pentru care străinii preferă să cumpere miere românească în vrac este și acela că adesea este folosită la cupajarea altor produse „datorită calităților ei extraordinare”.

Alte articole

Mihaela Bilic demontează mitul potrivit căruia mierea este mai sănătoasă decât zahărul: „Îngrașă la fel și face același lucru în organism”

Vlad Ciurea a dezvăluit desertul de post care poate fi consumat zilnic. Aproape orice român îl are în casă

„Mierea românească este folosită datorită calităților ei extraordinare la cupajarea altor produse pentru a mări calitatea acelui produs și pentru a-l vinde mai ușor, iar în acest fel comerciantul câștigă mult mai mult”, a adăugat Fetea.

În ceea ce privește sectorul de miere ecologică, președintele ACA este de părere că sectorul a debutat foarte bine în România datorită sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru conversia către sistemul ecologic, însă sprijinul dispare după ce apicultorul finalizează conversia și este autorizat.

„Sectorul de miere ecologică a fost un sector care a debutat foarte bine în România. Sunt în conversie și certificare aproape 100.000 de familii de albine, iar în cei mai buni ani s-au obținut în jur de 3.000 — 3.500 de tone de miere ecologică. Problema este că, în prezent, dacă acești apicultori care s-au aflat în perioada de conversie și au beneficiat de sprijin financiar, acesta a dispărut după ce au devenit autorizați. Așteptăm să vedem ce fonduri vom avea pe apicultura ecologică pe noul PNDR 2014—2020”, a explicat Fetea.

Intrarea în sistem ecologic presupune respectarea unor reguli stricte și certificarea ulterioară a stupilor, a familiilor de albine și a producției de către un organism de certificare acreditat. Calitatea mierii și a produselor apicole certificate în agricultura ecologică este strâns legată de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar în egală măsură de condițiile de extracție, de prelucrare și de depozitare a produselor apicole.

În România, primii producători certificați în apicultura ecologică s-au înregistrat în anul 2000, înregistrând o creștere de la 132 în 2005, la 335 în 2006, la 584 producători în 2008 și la peste 1.200 în prezent, potrivit datelor statistice ale Ministerului Agriculturii.

Dacă în anul 2000, România producea doar 6 tone de miere de albine certificată ecologic, în anul 2005 aceasta s-a majorat de 100 de ori până la 610 tone, în 2008 la 2.300 tone, în 2009 la 3.200 tone, iar în prezent la peste 3.500 de tone.

Potrivit datelor ACA, în 2014, producția de miere obținută în România s-a redus la jumătate din cauza secetei înregistrate în vestul țării și a ploilor excesive din sud, iar prețul mierii a urcat cu 15 procente.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins anul trecut 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 450 — 500 de grame de miere pe an pe locuitor, un consum în creștere față de acum 10 ani, dar, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda și Belgia, ei se situează încă în coada clasamentului european.

Ediția a 12—a Târgului Național al Mierii și-a deschis vineri porțile pentru trei zile, pe platforma Apicolă Băneasa, duminică fiind ultima zi în care bucureștenii mai pot beneficia de „darurile dulci” ale stupului aduse de cei peste 100 de producători din toate colțurile țării.

Oferta apicultorilor este extrem de variată începând cu mierea cunoscută și apreciată de salcâm, tei sau polifloră, până la mierea mai puțin cunoscută și utilizată precum cea de anghinare, cireș sălbatic, de sulfină, de albăstrele sau mierea de zmeură, de mărăcini, precum și miere de coriandru sau cimbrișor. Nu lipsesc nici fagurii cu miere, polenul, păstură, lăptișor de matcă, produse energizante realizate pe bază de miere în combinație cu alte produse apicole sau cu fructe de pădure și fructe exotice.

Prețurile variază între 10 lei și 60 de lei, în funcție de tipul de miere, combinații și cantitate.