Totul despre alimentaţia organică. Ce spun nutriţioniştii

Potrivit acestora, pentru a se considera organică, producția agricolă sau zootehnică trebuie să se desfășoare conform principiilor ecologice, timp de minimum 3 ani.

„Producția de legume, fructe și carne organice nu folosește substanțe chimice (pesticide, hormoni, etc), la fel ca și cea obișnuită. Spre exemplu, mărul cultivat în mod convențional conține în jur de 30 de substanțe artificiale, concentrate în coajă, chiar și după spălare. Produsele organice conțin cu cel puțin 50% mai multe vitamine, minerale, enzime și fitoelemente comparativ cu cele convenționale. Cromul este un micronutrient deficitar în dieta modernă și se află mai concentrat cu 78% în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi și are un nivel de concentrare în alimentele organice mai mare cu 400% față de cele convenționale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare în alimentele ecologice. Litiul, folosit în tratarea diverselor forme de depresie, este cu 200% mai concentrat în alimentele ecologice și magneziul necesar sistemului muscular, cu 140%”, a explicat pentru AGERPRES nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Citeşte şi OPINIA NUTRIŢIONISTULUI: Românii trebuie învăţaţi cu obiceiuri alimentare sănătoase

Ea a precizat că alimentația organică este singurul mod practic de evitare și protest împotriva culturilor și produselor modificate genetic.

Alte articole

Ce pește să mănânci ca să ai inima și oasele sănătoase. Trei specii recomandate de nutriționiști

Nutriționiștii trag un semnal de alarmă privind noile metode de slăbit: „Nu poți modifica sau schimba metabolismul”

Alexandrescu a susținut că lactatele bio provin din ferme în care animalele nu sunt tratate și hrănite cu amestecuri de antibiotice, hormoni și alte medicamente care promovează creșterea producției.

„Laptele crud este bogat în probiotice, în omega-3 și sărac în omega-6 (care este raportul ideal între cele două grăsimi esențiale). Încărcat cu peste 60 de enzime digestive, factori de creștere și imunoglobuline (anticorpi), enzime ce sunt distruse în timpul pasteurizării, bogat în vitamine (A, B, C, D, E și K) în forme bioprezente și un amestec foarte echilibrat de minerale (calciu, magneziu, fosfor și fier), a căror absorbție este sporită de Lactobacilli vii, laptele crud conține mult acid linoleic conjugat (CLA) și colesterol neoxidat benefic”, a afirmat nutriționistul.

Potrivit ei, gustul și aroma fructelor și legumelor ecologice sunt diferite de al celor crescute convențional, în România definirea și, mai ales, certificarea clară a produselor alimentare ecologice sau organice fiind la început de drum.

„Deocamdată, cel puțin din inerție, speranța noastră de a ne apropia de natură rămâne tot în piață, la producători, însă nu știm nici cât de „curat” sunt cultivate și crescute aceste produse. Să nu uităm însă că vremurile s-au schimbat și în zonele rurale și că paradisul grădinii de vară în vacanță la bunici au cam dispărut. Așadar, până când vor exista și la noi organisme care să certifice și să comunice cu responsabilitate cât de curat este un aliment, să încercăm să mâncăm cât mai natural și mai echilibrat și să evităm cât mai mult produsele semipreparate, sarea, zahărul, grăsimile, aditivii alimentari, măcar atât cât ne stă în putință”, a sfătuit Lygia Alexandrescu.

Citeşte şi Obiceiuri alimentare care te ajută să trăieşti mai mult