OPINIA NUTRIŢIONISTULUI Ingrediente de nutriţie urbană

Dacă vine vorba de ulei, poziția de lider a beneficului ulei de măsline extravirgin este amenințată de apariția și folosirea uleiurilor extrase din alte plante: cocos, nucă, sâmburi de struguri, afirmă nutriționistul Lygia Alexandrescu.

„Uleiul de nucă este obținut prin presare la rece, are un gust plăcut, mătăsos și o compoziție foarte prietenoasă cu sistemul nostru cardiovascular: bogat în acid alfa linoleic, acid elagic, vitamine B și E, precum și o serie de minerale cum ar fi seleniu, fosfor, magneziu, zinc, fier și calciu. Așadar, uleiul de nucă poate îmbunătăți circulația sângelui, scade riscul de boală vasculară, scade inflamația, echilibrează hormonal, menține pielea sănătoasă. Valabilitatea lui e însă limitată (6 — 12 luni) și odată deschis trebuie păstrat în frigider, pentru a evita râncezirea”, explică nutriționistul, potrivit Agerpres.

Trecând la grupa cerealelor, grâul, orezul, porumbul sau hrișca sunt umbrite de apariția pseudo-cerealelor — amarant, chia sau quinoa, importate din bucătăria Americii Latine, toate bogate în nutrienți importanți și niciuna dintre ele nu conține gluten, a spus Alexandrescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ea dă ca exemplu semințele de chia care fac parte de secole din dieta latino-americanilor. Bogate în acizi grași polinesaturați, în special omega-3 (au în compoziție 60% acizi grași esențiali), fibre alimentare, antioxidanți, semințele de chia combat constipația, ajută la scăderea inflamației, pot crește performanța cognitivă și pot reduce nivelul colesterolului LDL. Două linguri de semințe de chia conțin 18% din doza zilnică recomandată de calciu, 35% din fosforul necesar zilnic și 24% din doza zilnică de magneziu.

Alte articole

Criza carburanților îi împinge pe români la gesturi extreme. Șoferii au început să facă plinul la mașini cu ulei de floarea-soarelui

TraceMap: Comisia Europeană lansează un instrument AI pentru identificarea rapidă a alimentelor contaminate

„Și cum fără ceva dulce nu se poate, și pentru că zahărul alb este cap de listă în topul celor mai nocive alimente, apar pe scena alimentației cosmopolite îndulcitorii naturali. Știm cu toții că mierea este singurul îndulcitor natural, concentrat, plin de enzime (fermenți), adică viață, însă trebuie consumată cu moderație. Îndulcitorii naturali nou apăruți în alimentația noastră sunt extrași din diverse plante, unele autotone (mesteacănul), altele venetice (agave, ștevia, anumite specii de arțar) și au diverse capacități de îndulcire”, a susținut nutriționistul.

Lygia Alexandrescu subliniază că, deși ne putem bucura de aceste ingrediente alimentare urbane, nu trebuie să uităm de echivalentele autohtone și mai ales de faptul că beneficiile acestor produse alimentare au eficiență maximă pentru populațiile care trăiesc pe meleagurile din care acestea se recoltează.