Dumitru: Nu este suficient să creşti salariile profesorilor şi medicilor

„România, versus statele din jur, la stabilitate stă bine, dar nu este suficient, pentru că în continuare România are o problemă majoră — infrastructura! Poți să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le consideră predictibile nu o să ai investiții pe termen lung, de la investitori serioși. În plus, la nivel de educație și sănătate primară, România are probleme serioase. Nu este suficient să crești salariile profesorilor, ale medicilor, dacă nu schimbi nimic în structura cu care să își poată face meseria. (…) După 10 ani de învățat (în cazul medicilor — n.r.) să iei un salariu decent este o precondiție, dar și să îți faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze. Un investitor pe termen lung ar trebui să fie foarte preocupat de aceste aspecte. Și măsurile pe termen scurt sunt primite cu bucurie, dar reformele structurale sunt mult mai apreciate”, a subliniat Dumitru, potrivit Agerpres.

În opinia sa, investițiile în sănătate și educație au impact pe termen lung și asupra creșterii economice și asupra echității sociale. „Noi cheltuim pentru educație și sănătate, și ca procent din PIB, și ca procent din resursele bugetare, cel mai puțin din Europa. Avem o lege care spune 6% din PIB pentru educație, uite că în 2009 — 2013 am avut o medie de 3,5% din PIB. Media europeană este 5,5% din PIB. La sănătate am cheltuit 3,8% din PIB, media europeană este 6,4%”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.

În privința creșterii economice, Dumitru a spus că, în perioada 2003 — 2014, media în România a fost de 3,5%, a cincea creștere la nivel european, însă în anumite perioade aceasta nu a fost sustenabilă, ceea ce a generat o volatilitate foarte mare, a patra din Europa, după țările baltice și Grecia. Iar ce s-a întâmplat în 2008 — 2009, cu o creștere de 8,5%, urmată de o scădere de 7,1% a demonstrat că acea creștere nu a fost sustenabilă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Consecințele acestui aspect asupra mediului de afaceri s-au văzut în explozia numărului de insolvențe, la 62,9 insolvențe la 1.000 de firme active în 2013 și 45,4 insolvențe la 1.000 de firme active în 2014, cea mai mare pondere din UE. Prin comparație, în Polonia numărul de insolvențe la 1.000 de firme active a fost de 0,5 atât în 2013 cât și în 2014.

Alte articole

Catalogul electronic devine obligatoriu în toate școlile din România. Părinții vor putea vedea notele direct de pe telefon

Tot mai mulți profesori oferă meditații, dar numărul celor care își declară veniturile la ANAF a scăzut

În opinia lui Dumitru, economia României crește, în continuare, pe baza consumului, investițiile publice sunt în continuare în suferință (probabil vor fi la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani), încrederea consumatorului este la nivelul dinaintea crizei, iar activitatea de creditare are o creștere dinamică, de 25% pe lei, de la an la an. „Dacă continuăm așa, putem discuta de sustenabilitate sau nu?”, s-a întrebat Ionuț Dumitru.