Lucrări de consolidare la Muzeul Ţăranului Român, din luna martie

„Sunt lucrări de consolidare la partea de monument istoric, ceea ce înseamnă că se vor face intervenții la structura clădirii, pentru a stabiliza construcția în caz de cutremur”, a precizat Virgil Ștefan Nițulescu, pentru Agerpres.

El a spus că există o serie de probleme la nivelurile superioare ale clădirii, cu precădere etajele al doilea și al treilea care nu sunt accesibile publicului, unde funcționează birouri, laboratoare și biblioteca.

De asemenea, se vor consolida turnul clădirii și va fi restaurat acoperișul. Pentru a se stabiliza aceste structuri se vor face lucrări la fundația clădirii, a explicat managerul MNȚR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Costul total lucrărilor, care vor dura cel puțin doi ani și jumătate, va fi de aproape 6 milioane de euro, bani obținuți de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Nițulescu a precizat că împrumutul a fost contractat de Ministerul Culturii încă din perioada în care el era secretar de stat, banii urmând a fi primiți prin intermediul acestei instituții.

„Va trebui să facem loc constructorului pentru șantier și aceasta o să ne afecteze inclusiv activitatea expozițională. Probabil — rămâne de discutat — dacă vom mai putea avea acces la absolut toate sălile de expoziții temporare. S-ar putea ca una dintre săli — Sala Foaier — să fie afectată, la un moment dat, de șantier în cursul acestui”, a explicat Nițulescu.

El a dat asigurări că muzeul nu se închide.

„Chiar dacă vor începe lucrări într-una dintre aripi, muzeul va continua să funcționeze cu expoziția permanentă; cu toate celelalte expoziții temporare și alte evenimente vom funcționa în mod normal”, a spus managerul MNȚR.

Potrivit istoricului instituției, postat pe site-ul MNȚR, pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea — cum îl vor numi multă vreme bucureștenii.

Clădirea MNȚR este amplasată în Piața Victoriei din București, alături de Muzeul „Grigore Antipa” și de Muzeul de Geologie. De întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor s-a ocupat arhitectul N. Ghika-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, lucrările se va finaliza în 1941.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradițional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziției, completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale și zoomorfe.

Zidăria aparentă de cărămidă roșie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foișorului amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri conferă clădirii somptuozitatea măsurată a unui adevărat palat al artei.

În anii ’60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri și săli conexe, construit însă prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepției lui N. Ghika-Budești, noua construcție, amplasată laturalnic, în spatele monumentalului edificiu, individualizându-se printr-un mozaic de proporții, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Citeşte şi Muzeul Ţăranului, sărbătorit cu prima expoziţie de sunet din România