Parchetul General şi DGA, reacţie după publicarea raportului MCV: „Acesta arată progresele în combaterea micii corupţii”

Potrivit unui comunicat de presă, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție constată modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acțiunea conjugată a instituțiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.

Citeşte şi: Traian Băsescu: Noul raport MCV va fi unul bun, dar cu o atenţionare pe respectarea drepturilor omului

Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul general, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor, scrie Agerpres.

În ceea ce privește combaterea micii corupții, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în documentul din 2015 referitor la instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și faptul că procurorul general a acordat prioritate activității de combatere a corupției și va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activități.

Alte articole

Călin Georgescu riscă închisoare de la 10 la 20 de ani după ce i-a fost schimbată încadrarea din martor în inculpat. Fostul candidat este cercetat pentru instigare împotriva ordinii constituționale în dosarul lui Horațiu Potra

A minţit Dragoş Anastasiu că a avut dosar deschis in personam? O cunoscută jurnalistă susţine că Parchetul General îl contrazice pe vicepremierul demisionar

De asemenea, se mai aratată în comunicatul citat, în 2015, au fost soluționate 2.321 de dosare având ca obiect infracțiuni de corupție, dintre care 344 acte de sesizare a instanței (310 rechizitorii și 34 acorduri de recunoaștere a vinovăției), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpați.

Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieții sociale, cum ar fi: educația, sănătatea, achizițiile publice la nivelul administrației centrale și locale, în cele din urmă fiind implicați un număr mare de funcționari publici.

Raportul tehnic consemnează și faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile din subordine nu au propria poliție judiciară, context în care procurorul general a înființat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă și ofițeri de poliție judiciară.

Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce privește investigațiile penale și confiscarea bunurilor din infracțiuni, iar procurorul general a conchis că o poliție judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficiență sporită, se mai arată în comunicat.

Tot în Raportul tehnic se menționează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistența pedepselor aplicate pentru infracțiunile de corupție și să atace acele hotărâri judecătorești atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanți ai autorităților publice.

În ceea ce privește conflictele de interese de natură penală, raportul arată că ANI și-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raționalizarea anchetelor și a schimburilor de informații.

Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menționează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanța de al doilea grad de jurisdicție) și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul.

Parchetul General precizează că Raportul MCV urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secțiune se vor extrage concluziile și recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora.

Citeşte şi: Guvern: Raportul MCV dovedeşte caracterul durabil şi sustenabil al luptei împotriva corupţiei

Potrivit unui comunicat al DGA, raportul pe Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru anul 2015 apreciază că Direcția Generală Anticorupție a acumulat expertiză în prevenirea și controlul corupției, fapt ce îi conferă posibilitatea de a împărtăși experiența cu alte instituții cu scopul de a întări prevederile Strategiei Naționale Anticorupție.

„Atât în conținutul Raportului inițial, cât și în Raportul tehnic care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu au fost făcute o serie de aprecieri referitoare la activitatea DGA, atât pe segmentul de prevenire, cât și de combatere a corupției”, precizează sursa citată.

Potrivit acesteia, se mai face trimitere, printre altele, la Ghidul de informare pentru cetățeni în relația cu structurile MAI, editat de DGA, prin care se atrage atenția asupra eventualelor acte de corupție ce pot să apară în cadrul procesului de obținere a documentelor elaborate de instituțiile din cadrul acestui minister, precum și elaborarea, în cooperare cu Ministerul Public, a unui Studiu privind sistemul de educație.

Comisia Europeană a publicat miercuri Raportul MCV pentru anul 2015, privind măsurile întreprinse de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției.

„Progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce privește instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Procurorul general a acordat prioritate activității de combatere a corupției și va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activități”, se arată în raport.

În Raportul tehnic se precizează că, în 2015, DGA a fost activă în ceea ce privește promovarea măsurilor de prevenire, prin activități anticorupție, sesiuni de informare și pregătire, ghiduri pentru cetățeni și studii de cercetare.

„DGA are o structură specializată care analizează toate cazurile de corupție în vederea definirii măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a preveni cazuri similare. Astfel, DGA stabilește sesiuni noi de pregătire anticorupție, precum și măsuri de control”, se arată în raport, potrivit comunicatului citat.

Totodată, se menționează că ofițerii de poliție judiciară ai DGA au derulat investigații și au transmis către Parchet 3.000 de dosare penale, dintre care 1.467 au fost din sesizare din oficiu, iar în 2.471 de dosare penale s-a început urmărirea penală, în 403 dosare s-au emis rechizitorii și în alte 41 de dosare s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.