Ce trebuie să ştii despre prăjeli

Prea multe calorii

Atunci când un aliment este preparat în ulei își multiplică densitatea calorică. Fie că este vorba de cartofi, carne sau produse de patiserie, uleiul este absorbit și înlocuiește substanțele nutritive și antioxidanții.

La final, vei avea un preparat delicios, însă cu o valoare nutrițională scăzută. De exemplu, un cartof de 300 g copt are aproximativ 270 de calorii, în timp ce prin prăjire poate ajunge și la 800 de calorii.

Atenție la calitatea uleiului!

Alte articole

I s-a tăiat și pofta de mâncare după divorț! Andreea Popescu refuză să mănânce după despărțirea de Rareș Cojoc: „Ca să vedeți la ce nivel s-a ajuns”

Rețeta de mâncare de mazăre a Ancăi Țurcașiu. Un preparat de post delicios și ușor de preparat: „Mi-o făcea bunica și mi-e tare dor” VIDEO

Toate uleiurile și grăsimile au un punct de ardere, mai exact momentul în care structura lor se deteriorează și încep să producă substanțe toxice pentru organism. Uleiurile hidrogenate și cele parțial hidrogenate se deteriorează mai greu și din acest motiv se utilizează des pentru prăjeli, deoarece pot fi refolosite, însă ele sunt o sursă de grăsimi trans, periculoase pentru sănătate.

Citeşte şi  Pericolul din farfurie: Untul, margarina şi uleiul, folosite la prăjeli, deosebit de toxice

Substanțele toxice din uleiuri cresc stresul oxidativ al organismului și favorizează apariția unor probleme precum intoleranța la glucoză. Uleiul de măsline, cu toate că are punctul de ardere mai ridicat, nu este recomandat la prăjire, ci doar adăugat în preparatele reci, pentru a-i valorifica substanțele benefice.

Cele mai recomandate uleiuri folosite la gătit, deoarece rezistă la temperaturi înalte, sunt uleiurile de cocos și de palmier. Cel mai utilizat ulei în bucătărie este uleiul de floarea-soarelui, însă acesta nu ar trebui folosit la prăjit, deoarece începe să se descompună la temperaturi mai mari de 170˚.

Cresc riscul apariției celulelor canceroase

Pe lângă faptul că în timpul procesului de prăjire alimentele își pierd calitățile nutritive, ele își schimbă și structura chimică. De exemplu, atunci când alimentele bogate în carbohidrați sunt gătite în ulei încins, ele produc acrilamidă, o substanță rezultată din degradarea amidonului și care este asociată cu formarea celulelor canceroase.

Cea mai mare concentrație de acrilamidă o au cartofii prăjiți, așadar este recomandat ca aceștia să fie consumați cât mai rar, sau chiar deloc. Prăjelile cresc riscul apariției afecțiunilor inflamatoare, a cancerului de sân și de pancreas.

Citeşte şi  Scăderea consumului de prăjeli poate scădea riscul de demenţă

Cresc colesterolul

Unul dintre cele mai mari riscuri la care se supun cei care consumă des carne prăjită este creșterea colesterolului rău (LDL-ul). Fie că prăjim alimentele în baie de ulei sau în tigaie, pe lângă acestea apar mici bule.

Aceste bule se formează când apa din alimente se evaporă, iar în locul ei preparatele absorb o cantitate însemnată de ulei. Atunci când prăjim alimentele deja bogate în grăsimi saturate, cum este baconul sau carnea de porc, nu facem decât să mărim cantitatea de grăsimi și astfel nivelul de colesterol va depăși valorile normale.

Info: Cu cât pui mai mult ulei în tigaie, cu atât acesta se va încinge mai greu, iar alimentele vor avea nevoie de mai mult timp ca să se prăjească și vor absorbi o cantitate mai mare de grăsimi, ceea ce înseamnă mai multe calorii.

Sfaturi pentru prăjire

– Nu refolosi uleiul- Introdu alimentul în uleiul fierbinte ( contactul cu uleiul este mai mic)

– Pentru a prepara o omletă ai nevoie de doar 1 lingură de ulei

Citeşte şi  De ce suntem mai obosiţi după ce mâncăm

– Asigură-te că alimentele pentru prăjit sunt uscate. Șterge-le cu un șervet de hârtie dacă le-ai spălat, înainte să le așezi în tigaie.

– Poți înlocui uleiul cu unt atunci când prepari legume, mai puțin cartofii.

Dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice

Nu există un mod „ideal” de preparare. În schimb, există diferite variante care au dovedit dezavantaje clare. Prăjirea prin scufundare în ulei recirculat, arderea, afumarea sunt exemple de modalităţi de preparare asociate cu efecte nefaste (cardiovasculare, cancerigene).

Alte modalităţi, dimpotrivă, sunt considerate sigure şi benefice: mâncărurile gătite prin fierbere, coacere, la cuptor sau la abur. Sunt binevenite, desigur, atât mâncărurile crude cât şi mâncărurile prelucrate termic.

Descoperă cum pregăteşti un grătar sănătos AICI