Ministerul Justiţiei: Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai CSM ar putea continua să judece sau să facă anchete

Potrivit proiectului de modificare a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) „preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii continuă să desfăşoare activitatea de judecător, respectiv de procuror sau, după caz, să exercite funcţiile de conducere la instanţe sau parchete. Prevederile prezentului articol nu se aplică membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

„Ca membru CSM, vă spun că este imposibil să ai două activităţi simultan: una în CSM (care presupune activitate în grupuri de lucru, şedinţă disciplinară, sedinţă de secţie, sedinţă de Plen, delegaţii naţionale şi internaţionale) şi una la instanţă (care presupune consultarea dosarelor, a legislaţiei, intrarea în sala de judecată, motivarea hotărârilor). Tocmai de aceea, vechiul sistem, când era posibil acest lucru din punct de vedere legal, a fost criticat mai întâi în rapoartele de ţară din anii 2005-2007 şi apoi, când membrii fostului CSM au refuzat să renunţe voluntar la activitatea judiciară, a fost criticat în Rapoartele MCV din anii 2007-2009”, a declarat, pentru Mediafax, Cristi Danileţ, judecător CSM.

Un al magistrat care candidează pentru un loc în CSM susţine că iniţiativa este una bună întrucât cei care fac parte din Consiliu rămân conectaţi la realităţile sistemului judiciar.

„Dincolo de momentul nepotrivit situat la sfârşitul unui CSM controversat şi al unui ministru al Justiţiei extrem de contestat, pe bună dreptate, dincolo de alte propuneri cel puţin discutabile, dacă nu criticabile, din proiectul supus dezbaterii publice, propunerea vizând caracterul nepermanent al activităţii de membru al Consiliului, luată singular, mi se pare binevenită. Astfel, membrul CSM rămâne conectat la realităţile sistemului, chiar în interiorul lui, nu devine străin de realităţile judiciare, ci dimpotrivă este în mijlocul lor. În acest mod, membrul CSM se situează în mijlocul colegilor pe care îi reprezintă şi înţelege mai bine sistemul a cărui independenţă o garantează. Ruptura membrilor CSM de sistemul judiciar s-a datorat şi înlăturării, în anul 2005, a unei atari posibilităţi, existente iniţial în cuprinsul Legii 317/2004”, a declarat judecătorul Bogdan Mateescu pentru Mediafax.

Alte articole

De ce au decis autoritățile elene să-l rețină din nou pe Sorin Oprescu. Încep procedurile de extrădare în România

Infracţiunile contra vieţii, inclusiv femicidului, ar putea fi încadrate la omor calificat – proiect

O altă propunere menţionată în proiect se referă la numirile în funcţiile de conducere de la nivelul parchetelor. În documentul supus dezbaterii publice este redată varianta CSM, potrivit căruia Consiliul ar trebui să-i propună preşedintelui şefii de parchete, şi varianta Ministerului Justiţiei, care prevede ca procedura să rămâna ca cea în vigoare, iar ministrul să fie cel care face propunerile. Potrivit documentului, mandatele şefilor de parchete ar fi de patru ani şi nu de trei, ca în prezent.

Proiectul este în dezbatere publică până la data de 11 noiembrie.