CCR: Băsescu poate fi acuzat de diminuarea rolului premierului. VEZI DOCUMENTUL

Judecătorii CCR susţin, în avizul consultativ, că „Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional”.

„Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor”, mai spune CCR.

CITEŞTE ŞI Şapte MOTIVE pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Vezi documentul USL

1.  La primul cap de acuzare din cererea de suspendare, anume cel că preşedintele ar fi uzurpat din atribuţiile Guvernului, Curtea Constituţională apreciază că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul premierului. „Faptul că preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru”, se arată în avizul Curţii.

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

2. Curtea a respins a doua acuză adusă lui Băsescu, referitoare la faptul că ar fi încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, îndeosebi prin implicarea sa în decizii menite să reducă salariile bugetarilor şi pensiile, dar şi prin afirmaţii discriminatorii privind romii.

„CCR a reţinut că motivele invocate de autorii cererii de suspendare a preşedintelui privind încălcarea de şeful statului a unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la muncă şi dreptul la pensie, nu se pot constitui în elemente ce conduc la atingerea substanţei acestor drepturi fundamentale. În acest sens, Curtea Constituţională constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, notează Curtea în avizul său privind suspendarea din funcţie a preşedintelui”, se arată în avizul trimis Parlamentului.

În ceea ce priveşte declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la comunitatea romă şi sancţionarea acestuia de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii acestor fapte.

3. Judecătorii Curţii apreciază că preşedintelui nici al treilea cap de acuzare nu poate fi imputat preşedintelui, cel referitor la faptul că ar fi încălcat independenţa justiţiei. „Nu se poate reţine încălcarea de către preşedinte a prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate de acesta nefiind de natură să determine magistraţii să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale. În legătură cu acuzaţiile din cererea de suspendarea privind încălcarea în mod repetat de către preşedinte a principiului separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei, Curtea Constituţională reţine că declaraţiile în acest sens invocate în document „nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional„.

Pe de altă parte, CCR atrage atenţia asupra manierei în care sunt făcut declaraţiile critice la adresa magistraţilor. „Curtea îşi afirmă dezaprobarea cu privire la formularea de acuzaţii, etichetări jignitoare şi insulte la adresa exponenţilor autorităţilor publice în legătură cu activitatea desfăşurată de ei„, se arată în aviz.

4. Curtea Constituţională a decis că procedura de iniţiere a revizuirii Constituţiei nu s-a făcut cu încălcarea prevederilor acesteia, aşa cum i se imputa preşedintelui. „Proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei a fost iniţiat cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia revizuirea poate fi initiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului. Faptul că unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea
Constituţiei au fost constatate ca fiind neconstituţionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Preşedintele României ar fi încălcat prevederile Legii fundamentale”, explică CCR.

5. Al cincilea motiv esenţial pentru suspendare invocat de USL este instigarea de către preşedintele României la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi presiunile directe la adresa acestora. „Referitor la aceste susţineri, Curtea constată că aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au fost de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor constituţionali”, au răspuns judecătorii de la Curte.

6. Un alt cap de acuzare este că Traian Băsescu şi-ar fi abandonat rolul de mediatzor în societate şi nu s-a dovedit imparţial în exercitarea mandatului de preşedine. CCR apreciază că eficienţa cu care preşedintele şi-a exercitat rolul de mediere a lăsat de dorit. „Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, se arată în aviz, cu adăugirea că declaraţiile imputate în cererea de suspendare pot fi interpretate ca opinii politice pentru care preşedintele este responsabil politic şi moral în faţa electoratului şi societăţii civile.

7. Ultimul cap de acuzare la adresa preşedintelui este declaraţia potrivită căreia nu va nominaliza un premier al USL, chiar dacă această formaţiune politică va câştiga alegerile. „Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că sunt nerelevante, în situaţia în care Primul ministru al României este preşedintele Uniunii Social Democrate (sic!), desemnat de Preşedintele României”, apreciază Curtea Constituţională.

Începând cu ora 17, plenul reunit al Parlamentului va dezbate şi vota cererea de suspendare a preşedintelui. La şedinţă şi-a anunţat participarea şi preşedintele Traian Băsescu. Birourile Permanente ale Parlamentului au decis ca procedura de suspendare să continue chiar dacă avizul Curţii nu a sosit până la ora fixată, ora 12.

Pentru suspendarea preşedintelui, USL trebuie să adune 217 de voturi.

Preşedintele poate fi demis mai uşor. Guvernul a modificat, joi, prin ordonanţă de urgenţă, Legea referendumului, stabilind că preşedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor participanţi. La circa două ore de la decizia luată în şedinţa specială convocată la Palatul Victoria, ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial.

După suspendare urmează referendumul prin care românii vor decide dacă Traian Băsescu rămâne sau nu preşedinte. Dacă populaţia decide demiterea preşedintelui, în maximum trei luni vom avea alegeri prezidenţiale. Potrivit Constituţiei, în perioada în care preşedintele este suspendat, interimatul este asigurat de preşedintele Senatului, Crin Antonescu. VEZI CE POATE FACE PREŞEDINTELE INTERIMAR

Cererea USL de suspendare a şefului statului a fost citită joi în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu.

Parlamentul României a adoptat o hotărâre prin care cere Curţii Constituţionale să dea avizul consultativ pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în 24 de ore. Astfel, Parlamentul aşteaptă poziţia judecătorilor de la Curtea Constituţională până vineri, la ora 12. Hotărârea a fost adoptată cu 221 de voturi pentru şi opt abţineri.A existat şi o propunere a PDL, făcută prin vocea lui Ioan Oltean, prin care termenul dat Curţii era de două săptămâni. Propunerea lui Oltean nu a mai fost supusă la vot deoarece a fost adoptată înainte aceea susţinută de majoritatea parlamentară.

Guvernul a aprobat modificarea Legii de organizare şi funcţionare a CCR printr-o ordonanţă de urgenţă astfel încât Curtea Constituţională nu se va mai putea pronunţa asupra hotărârilor Parlamentului. Astfel, o eventuală hotărâre de suspendare a preşedintelui nu va mai putea fi supusă controlului de constituţionalitate.