Primăvara creşte numărul depresiilor. Avertisment de la specialişti

Medicii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” spun că cel mai îngrijorător fapt este că, în ultimul an, cei care au ajuns la spital din această cauză au fost în marea lor majoritate tineri, cu vârste de la 16 şi până în 30 de ani. Specialiştii îşi explică acest „accent” al depresiei pe generaţia tânără prin faptul că modul în care a evoluat societatea în ultimii ani conferă tot mai multă nesiguranţă tocmai celor încă nerealizaţi sau fără un loc de muncă ori familie. De ce însă aceste afecţiuni explodează practic primăvara?

Deşi nu există o explicaţie concretă pentru creşterea numărului cazurilor de depresie, la bază stau mai mulţi factori, depresia nefiind o afecţiune monocauzală, ci intervin o serie de factori care declanşează boa­la la un moment dat.

Depresia poate fi una de ordin existenţial, apărută pe fondul pier­derii cuiva drag, însă este declanşată în spe­cial de problemele sociale sau econo­mi­ce. Iar tinerii sunt cei mai îngrijoraţi de faptul că adesea nu-şi întrevăd un viitor sigur, din cauza faptului că nu se pot angaja, sau pentru că au fost concediaţi fără să înţeleagă clar motivul. Cei mai tineri, cu vârsta de până la 20 de ani, sunt afectaţi de lipsa unuia sau a ambilor părinţi plecaţi în străinătate, potrivit ziaruldeiasi.ro.

„Principalul motiv al prezen­tării la noi este faptul că nu găsesc un loc de muncă. Pe vremuri, imediat după ce terminai şcoala, erai încadrat în câmpul muncii, iar acum nu mai ai nicio siguranţă, iar asta duce la o depresie mascată, după cum o numim noi, deoarece tinerii par veseli. Mulţi realizează că, neavând un serviciu, nu îşi pot crea un viitor, nu se pot căsători, nu pot proiecta să aibă un copil… Sau, dacă au un serviciu, acesta nu este stabil, sunt la un patron care îi poate da oricând afară. Toate acestea creează o stare de tensiune, de despresie, de anxietate„, a precizat dr. Virgil Simio­nescu, medic primar psihiatru în cadrul Secţiei Clinice Psihiatrie I acuţi de la In­stitutul de Psihiatrie „Socola”.

Alte articole

Categoria de români căreia i se va mări cu 50% contribuția la sănătate, de la 1 ianuarie 2026

Cornel Dinu, mărturii cutremurătoare: „Îmi aștept sfârșitul! Nu am ieșit din casă de un an și jumătate!”. Boala gravă de care suferă fostul mare jucător

Citeşte şi Dieta contra depresiei

Pe de altă parte, chiar dacă sunt angajaţi, tinerii pot să îşi dea seama în timp că au ales un loc de muncă nepotrivit, sau ajung să fie daţi afară „fără vreun motiv anume”, sau din motive pe care nu le înţeleg, după cum povestesc ieşenii medicilor curanţi în timpul consultaţiilor. Unii dintre ei fug în străinătate pentru că simt că acolo ar putea să îşi asigure un viitor, însă au probleme în a se adapta şi se cufundă în diferite vicii.

„E o tragedie întreagă ceea ce se întâmplă cu tinerii. În străinătate când ajung, jumătate dintre ei se ratează şi devin consumatori de dro­guri, iar în timp devin distribuitori„, mai spune medicul ieşean.

Conform medicilor, depresia de primă­vară are legătură şi cu astenia specifică acestui anotimp. De altfel, venirea oricărui anotimp are o depresie specifică, dar depresia de primăvară este cel mai dificil de îndurat dintre toate, pentru că cel care este încercat de ea se simte copleşit de stările accentuate de tristeţe, tot mai evidente şi deranjante atunci când, per ansamblu, toţi par veseli de încălzirea vremii şi de razele soarelui.

„Cel care suferă de depresia de primăvară are senzaţia că toţi sunt fericiţi în jurul lui, cu excepţia sa„, este explicaţia unui studiu de profil. Această depresie apare cel mai des în cazul femeilor. Cele mai multe dintre persoanele vulnerabile ajung să îşi dorească să îşi pună capăt zilelor, majoritatea prin ingestie voluntară de medicamente. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că studiile la nivel mondial arată că, în anul 2020, unul din patru oameni va dezvolta o formă de depresie.

„Depresia de primăvară este o tulburare afectiv sezonieră, care recidivează simptomele de depresie existente. Se manifestă printr-o dispoziţie tristă, pierderea interesului în diferite activităţi, scăderea în greutate, tulburări ale somnului, retrage­rea socială sau tulburări menstruale în ca­zul femeilor„, a explicat dr. Petronela Ne­chita, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului „Socola”.

Formele severe ajung la spital, de cele mai multe ori persoanele sunt aduse de către rude, deoarece prezintă şi gânduri suicidare, şi se intervine în regim de urgenţă. În funcţie de simptomatologie, pacienţii sunt internaţi timp de minimum zece zile, la recomandarea medicului psihiatru, dacă reprezintă un risc major pentru sine şi pentru cei din jur. În acest timp primesc tratament, medicii spunând că în multe cazuri, odată scoase din mediul în care trăiesc zi de zi pentru o perioadă, unele persoane prezintă o stare ameliorată în scurt timp. Dacă perioada de internare de 14 sau 17 zile nu este de ajuns, aceasta se poate prelungi până la o lună jumătate sau chiar şi mai mult.

Citeşte şi Jocurile video ar putea ajuta la tratarea depresiei