Martin Schulz respinge ţinta NATO de alocare a 2% din PIB bugetului Apărării şi o acuză pe Angela Merkel de servilism în faţa lui Trump

Cu doar o lună şi ceva înaintea alegerilor parlamentare naţionale, liderul Partidului Social Democrat (SPD) Martin Schulz şi Thomas Oppermann, liderul grupului social-democrat în Bundestag, au criticat-o extrem de dur pe Merkel, ţinta NATO de 2%, dar şi pe ministrul Apărării Ursula von der Leyen, scrie news.ro. 

”Noi spunem un «nu» clar «ţintei de doi la sută» a lui Trump şi CDU/CSU”, scriu cei doi lideri într-un material publicat în Funke Mediengruppe, referindu-se la creştin-democraţii lui Merkel şi la creştin-sociali din cadrul formaţiunii surori din Bavaria.

”Este nu doar nerealistă, ci este pur şi simplu un obiectiv greşit”, afirmă ei, urmărind să marcheze o diferenţă între SPD şi conservatorii cancelarului alături de care se află la putere, în carul unei ”mari coaliţii”, de patru ani.

Aceste declaraţii de poziţie pun SPD-ul în coliziune cu oficialii americani, care au început să exercite presiuni asupra Germaniei cu mult înainte de alegerea lui Trump preşedinte, în noiembrie, pentru ca să-şi crească nivelul cheltuielilor militare.

Alte articole

Cazări gratuite în Germania cu scopul combaterii depopulării orașelor

Încep recrutări masive, 11.000 de militari vor fi „băgaţi în bocanci” până la final de 2025

Liderii SPD, creditat în sondaje cu 15 puncte procentuale în urma CDU, avertizează că Germania va fi nevoită să-şi dubleze actualul nivel al cheltuielilor militare, de 37 de miliarde de euro, pentru a atinge ţinta stabilită de NATO.

Acest lucru ar transforma Germania în cea mai mare putere militară din Europa – un obiectiv pe care, afirmă ei,”nu-l vrea nimeni” având în vedere trecutul nazist al ţării.

Ei consideră, în schimb, că este necesar ca Germania să se concentreze asupra construirii unei Europe a Apărării puternice, iar într-un final a unei armate europene – o poziţie care poate avea mai mult ecou în rândul publicului german pacifist, sceptic faţă de angajamentele militare germane.

”Merkel şi CDU/CSU se fac mici în faţa lui Donald Trump atunci când răspund provocărilor cu privire la ţinta de două procente, spunând «ok, bine, vom aloca mai mulţi bani», ca şi cum n-am avea avea idei despre alte lucruri mai bune de făcut”, scriu Schulz şi Oppermann.

Ei pledează, în locul creşterii cheltuielilor militare, în favoarea unei diplomaţii mai active, a ajutoarelor umanitare şi prevenirii crizelor.

Ministrul german de Externe Sigmar Gabriel, fostul lider al SPD, a pus de asemenea la îndoială ţinta NATO în vederea alocării Apărării a 2% din PIB, însă Schulz şi Oppermann o fac mult mai explicit în acest material, ceea ce marchează o ruptură şi mai puternică între partidele din coaliţia de guvernământ.

Merkel, care este favorită în vederea obţinerii celui de-al patrulea mandat de cancelar în alegerile prevăzute pe 24 septembrie, subliniază că Berlinul este angajat în atingerea acestei ţinte de 2%.

Ea l-a mustrat pe Gabriel şi a apăsat asupra faptului că predecesorul său, actualul preşedinte al ţării, Frank-Walter Steinmeier, a semnat angajamentul faţă de NATO.

Conservatorii ei sunt creditaţi cu 38-40% în sondaje şi speră ca după alegeri să formeze o coaliţie de guvernare cu unul sau mai multe partide mici.

Potrivit unor analişti politici, poziţia mai dură a SPD în privinţa proiectelor militare ar putea să ajute formaţiunea să pună bazele unei coaliţii, după alegeri, cu Verzii şi Partidul Stângii (Die Linke).

Însă Sevim Dagdelen, un lider Die Linke, a apreciat că este înşelător să îndemni la o creştere a cheltuielilor în proiecte legate de Europa Apărării, deoarece aceste alocări vor avea loc în detrimentul programelor sociale.

În iunie, SPD a revenit asupra poziiei pe care o avea şi a respins planuri în vederea închirierii unor drone israeliene înarmate care să apere militari germani în Afganistan şi Mali, lucru din cauza căruia a fost criticat dur de von der Leyen şi de ofiţeri de rang înalt din cadrul forţelor aeriene germane.

Schulz şi Oppermann critică dur, în acest material, modul cum von der Leyen conduce, începând din 2013, Ministerul Apărării, evocând probleme repetate cu echipamentul, o lipsă de planificare şi provocări în recrutare.