Senatorul PSD Şerban Nicolae propune prelungirea perioadei de pregătire a magistraţilor de la 2 la 4 ani

În forma actuală, articolul 16 al Legii privind Statutul magistraţilor prevede că durata pregătirii auditoritorilor de justiţie (cei care urmează cursurile Institutului Naţional al Magistraturii pentru o carieră viitoare ca judecător sau procuror) este de doi ani, urmând ca, după primul an, cursanţii să opteze între judecător şi procuror.

Şerban Nicolae propune ca durata pregătirii la INM să fie prelungită la patru ani. ”După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte şase luni la instanţe, parchete şi penitenciare, din care câte două luni la nivel de judecătorie, tribunal şi curte de apel şi de câte trei luni la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, direcţiile generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi la forme de exercitare a profesiei de avocat, notar şi executor judecătoresc”, prevede amendamentul senatorului PSD.

În ce priveşte numirile preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Şerban Nicolae susţine ca, în continuare, preşedintele României să facă numirile la propunerea CSM, dar cu precizarea că şeful statului nu poate refuza numirea sau revocarea acestora.

De asemenea, Şerban Nicolae susţine menţinerea procedurii de desemnare a şefilor de Parchete, cu amendamentul că pragul vechimii necesare este ridicat de la 10 la 15 ani, iar judecătorii nu mai pot fi numiţi în aceste posturi, ci doar procurorii.

Alte articole

Pensiile speciale ale magistraților costă statul peste 1,1 miliarde lei anual. Sunt bani pentru care nu s-a contribuit!

EXCLUSIV Magistraţii merg „cu celeritate” la pensie, nu aşteaptă decizia CCR. Câte decrete de pensionare a semnat Nicuşor Dan în ultimele două luni

Senatorul PSD propune şi amendarea consistentă a articolului 96 din statut, cel care se referă la răspunderea statului şi a magistraţilor pentru erorile judiciare. Forma actuală stipulează că răspunderea materială a statului nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au îndeplinit atribuţiile cu ”rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.

Amendamentul lui Şerban Nicolae defineşte cele două noţiuni. ”Acţionează cu rea-credinţă judecătorul sau procurorul care, în exercitarea funcţiei, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României, ori a normelor de drept material sau procesual, precum şi prin erori judiciare, cu intenţie, a vătămat un drept sau un interes legitim al unei persoane, determinând răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate. Acţionează cu gravă neglijenţă judecătorul sau procurorul care nesocoteşte din culpă normele de drept material ori procesual, vătămând un drept sau un interes legitim al unei persoane şi determinând răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate”, este textul propus spre adoptarea Comisiei speciale pentru legile justiţiei.

Pentru cazurile în care statul a trebuit să acorde despăgubiri unei persoane pentru o eroare judiciară, un amendament al senatorului impune Ministerului Finanţelor, sub sancţiune penală, să solicite acoperirea prejudiciului de către magistratul care a cauzat prejudiciul prin acţiunile sale.