Germanii îşi „revendică” dosarele personale de la STASI-fosta poliţie comunistă est-germană

”Unele persoane abia acum au curajul să privească în trecut şi să ceară să-şi consulte dosarul, când au devenit pensionari”, a declarat Jahn. ”Le este frică să afle dacă au fost spionaţi de către vecini sau prieteni”, a adăugat Jahn, care a fost militant pentru drepturile omului în fosta Germanie de Est.

Deşi interesul a fost mai mare decât se aştepta iniţial, numărul cererilor pentru copii ale dosarelor de securitate vor scădea probabil pe termen mai lung, a declarat Jahn, care a preluat postul în 2011.

Aproximativ 46.300 de persoane au cerut să aibă acces la dosarul lor în acest an până în noiembrie, a declarat Jahn, al cărui birou a fost înfiinţat după unificarea Germaniei în 1990, informează Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2016, au fost înregistrate circa 48.600 de cereri, a precizat Jahn, subliniind importanţa deschiderii arhivei Stasi pentru a scoate la lumină rolul intrusiv pe care l-a avut poliţia secretă în timpul celor circa 40 de ani ai statului comunist est-german.

Alte articole

Germania își construiește o rezervă strategică de gaze de 1,5 miliarde de euro pentru situații de urgență

Noi reguli pentru acordarea concediului medical. Val de critici din partea medicilor de familie

Citeşte şi Polonia vrea să abroge legea privind prescrierea crimelor din perioada comunismuilui

Există de asemenea cereri din partea unor persoane mai tinere, care doresc să afle mai multe lucruri despre membri decedaţi ai familiilor lor, a mai spus Jahn, menţionând că numărul cererilor din partea acestei categorii de persoane reprezintă acum 15 % din total, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, biroul se confruntă cu mari întârzieri în soluţionarea solicitărilor. În timp ce aproape două treimi din cereri pot fi rezolvate în general în câteva săptămâni, restul necesită cercetări mult mai detaliate în uriaşa arhivă a Stasi, şi ar putea dura luni de zile până la finalizarea lor, a afirmat Jahn. ”Pentru o treime din cereri, timpul de aşteptare al unui răspuns este prea lung”, a estimat el.

Numărul cazurilor aflate în curs de rezolvare a ajuns în prezent la 43.300, faţă de 54.400 în 2016.