Viorica Dăncilă nu-şi dă demisia: Viaţa merge înainte. Duc mai departe implementarea programului de guvernare VIDEO

„Categoric, pentru mine viaţa merge înainte şi duc mai departe implementarea programului de guvernare”, a spus Viorica Dăncilă la România TV, întrebată despre solicitarea preşedintelui Iohannis de a-şi da demisia.

Despre salarii

Să revin, am avut o întâlnire cu managerii de spitale, am ascultat problemele pe care le-au întâmpinat, am văzut şi spitale care s-au încadrat în sporuri cu salariile, am văzut şi spitale unde existau şi probleme şi atunci am hotărât de comun acord cu miniştrii – Ministrul Sănătăţii şi Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale – să înfiinţăm un grup de lucru în care să facă parte reprezentanţi ai Executivului, dar şi reprezentanţi ai spitalelor din subordinea Ministerului Sănătăţii, manageri cu spitale din subordinea Consiliilor Judeţene sau Consiliilor Locale, dar şi reprezentanţi ai spitalelor monospecialitate. În urma discuţiilor care au avut loc am ajuns la anumite concluzii, concluzii care poartă semnătura tuturor celor prezenţi, avem şi lista semnată şi aici sunt măsurile, astfel încât să încercăm să dezamorsăm această situaţie existentă.

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Una din măsurile care ar putea detensiona situaţia cu spitalele este cea referitoare la plata suplimentară pentru activitatea de gardă, să fie scoasă din anvelopa de 30% sporuri. Pentru că mulţi spuneau Domnule, nu or să mai vină oamenii să facă gărzi pentru că noi nu le putem plăti aşa cum trebuie şi atunci o să rămânem în deficienţă…” Şi doctori, şi asistente, evident. Gărzi fac şi asistentele. Ştim că în weekend, sărbători legale, trebuie făcute gărzi. Raportarea procentului de 30% să se facă la întreg sistemul de sănătate publică, indiferent de ordonatorul principal de credite. Şi aici, ce vă spuneam înainte, dacă ordonatorul principal de credite este Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean, Consiliul Local, să avem aceeaşi raportare la procentul de 30%.

Cuprinderea în categoriile de venituri proprii a mai multor tipuri de venituri, identificarea unor soluţii concrete privind posibilitatea finanţării cheltuielilor cu utilităţile tuturor spitalelor de către primăriile de sector, respectiv Primăria Bucureşti . Finanţarea cheltuielilor cu utilităţile să fie făcută ori de Primăria Bucureşti, ori de autorităţile locale, acolo unde ordonatorul de credite este Consiliul Local, Consiliul Judeţean sau un sector al Primăriei Bucureşti. Şi de asemenea identificarea unor soluţii pentru rezolvarea inechităţii de acordare a sporurilor între unităţile sanitare indiferent de sursa de finanţare.

Săptămâna aceasta aceste propuneri vor fi discutate şi cu sindicatele, încât să ne asigurăm că până pe 15 mai nimeni nu va mai avea venturi mai mici faţă de 20% peste venitul din decembrie 2016. Noi raportarea am făcut-o la decembrie 2016 pentru că atunci când am venit cu programul de guvernare ne-am raportat la 2016 şi am spus că toată lumea va avea creşteri salariale. Şi atunci acest lucru s-a înfăptuit, deci noi ne-am ţinut de cuvânt.

Noi am încercat şi încercăm ca medicii să nu ne mai plece din ţară. În 2017 am avut o plecare a medicilor din ţară cu 70% mai mică. Dacă noi creştem salariile şi reuşim să creem condiţiile în spitale, să construim spitalele regionale: Spitalul Republican, Spitalul Metropolitan construit de Primăria Municipiului Bucureşti, atunci cu siguranţă acest lucru ne va ajuta foarte mult. Să nu uităm că sănătatea şi educaţia sunt domenii strategice, sunt domenii importante pentru fiecare stat european şi atunci şi noi trebuie să investim în aceste două domenii.

Şi în domeniul educaţiei creşterile salariale au fost destul de mari. În 1 ianuarie 2017 am avut o creştere de 15% a salariilor profesorilor, am mai avut încă o creştere de 4,3 şi mă refer la net, iar la 1 martie a fost iar o creştere de 20%. Dacă luăm în ansamblu, vom vedea că avem o creştere de 40% a salariilor profesorilor la net, deci am acordat destulă atenţie şi profesorilor. Şi aici vreau să mai fac o precizare. De la 1 martie anul acesta medicii şi asistentele medicale au mers direct pe grila de salarizare din 2022. Restul personalului urmează pas cu pas şi în 2022 vor intra pe finalul Legii salarizării unitare. La tot sistemul bugetar sunt salarii care au fost foarte mari şi acelea ar putea să mai scadă pentru a se putea încadra într-o anumită categorie. 

Consilierii miniştrilor aveau salarii diferite. Dacă era un consilier la Ministerul Sănătăţii, putea să aibă un salariu mai mare decât ministrul, sau un consilier de la MS putea să aibă un salariu mai mic decât al consilierului ministerului de Externe, de la Ministerul de Externe, ceea ce nu era normal. La muncă egală trebuie plată egală şi prin legea salarizării unitare am aplicat tocmai acest principiu.

Unul din principiile Legii Salarizării, pe lângă cel enunţat, şi anume la muncă egală, plată egală”, este cel al sustenabilităţii, adică fiecare creştere salarială să fie sustenabilă, tocmai pentru a nu avea acest colaps.  În acelaşi timp, încă unul din principiile din Legea Salarizării este cel al reducerii polarizării astfel încât din raportul dintre salarii de 1 la 15, raportul dintre salarii este de 1 la 12, să reducem diferenţa dintre cel mai mare salariu şi cel mai mic salariu. Deci noi am mers pe aceste principii, creşterea salarială este sustenabilă şi nu rămâne până în 2022 să avem Legea Salarizării Unitare aplicată corespunzător.

Am văzut şi FMI ce a dat…o creştere mai mică, pe urmă o creştere mai mare. Noi sperăm ca în acest an, dacă anul trecut am avut o creştere de 7%, sperăm ca în acest an să avem o creştere economică de 6%. Deci nu punem accentul de data aceasta numai pe salarii, noi am crescut veniturile românilor, continuăm conform grilei, dar vom pune un accent deosebit pe investiţii, pentru că România are nevoie de investiţii.

Despre creşterea economică

„Haideţi să vă dau o situaţie comparativă. Să vă iau primele luni, pentru că tot domnul preşedinte făcea referire că nu am făcut nimic şi că merge prost România, am să vă dau câteva cifre care să vă arate care este realitatea, pentru că dincolo de afirmaţii, realitatea este cea care contează. PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ: pe primele două luni ale anului 2017 aveam un plus de 4,8%. Pe primele două luni ale lui 2018 avem un plus de 7%. Mai mult, INVESTIŢIILE, pentru că am vorbit de investiţii. Pe trimestrul I 2017 însumau 1,7 mld lei. Pe trimestrul I 2018 avem 4,9 mld de lei. FONDURILE EUROPENE, pentru că am văzut o iritare şi pe fondurile europene. Pe trimestrul I 2017 aveam 2,9 mld lei. Pe trimestrul I 2018 avem 4,2 mld de lei.

EXPORTURILE: Pe primele 2 luni ale anului 2017: 9,7 mld lei, pe primele 2 luni ale anului 2018 – 10,9 mld lei.  DATORIA GUVERNAMENTALĂ, pentru că toţi spuneau că avem o datorie extraordinar de mare. Datoria guvernamentală acum este de 34,2% pe trimestrul 1 2018. Dacă vă uitaţi pe acest grafic, România este una dintre ţările care au cea mai mică datorie guvernamentală. Puterea de cumpărare în primele 3 luni ale anului 2018 a crescut cu 5%. Deci iar este un lucru care cred eu că este pozitiv. Şomajul în februarie 2017 era de 4,74%, în februarie 2018 este de 3,94%. Este cel mai mic şomaj care s-a înregistrat vreodată în România. Şi sigur, întrebarea care se pune este cum s-a redus?”, pentru că s-a început să se investească în România. S-au deschis peste 20 de unităţi care au angajat oameni.