DECIZIE la ÎCCJ: Încercarea lui Adrian Severin de a arunca în aer condamnările definitive a eşuat

Adrian Severin a depus la Instanţa supremă o contestaţie prin care solicită anularea condamnării de patru ani închisoare, primită pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.

În cadrul procesului, el a ridicat, luni, o excepţie de neconstituţionalitate a articolului 428 din Codul de procedură penală, susţinând că toate deciziile luate de completurile de cinci judecători sunt lovite de nulitate absolută, în urma hotărârii Curţii Constituţionale. 

Fostul parlamentar a precizat că termenul de 30 de zile, în care o persoană condamnată poate introduce o contestaţie în anulare, este unul „relativ”, aducând ca argument faptul că există un termen de 30 de zile pentru motivarea hotărârilor, pe care însă judecătorii nu îl respectă. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nulitatea absolută apără ordinea publică. Ordinea publică în această speţă este dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Încălcarea acestui drept este sancţionată prin nulitatea absolută. Nu e problema mea personală, ci este vorba de un principiu. Ordinea publică poate fi apărată oricând şi sancţiunea încălcării ei este nulitatea absolută. După părerea mea, există două posibilităţi. Fie Înalta Curte decide că termenul acela este un termen de recomandare, aşa cum se interpretează şi termenul de 30 de zile pentru motivarea unei sentinţe şi care este frecvent depăşit, sau, dacă nu poate face lucrul acesta, cred că cel mai bun lucru pentru Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie este să transmită Curţii Constituţionale”, declara Adrian Severin.

Alte articole

Decizie istorică a ÎCCJ în favoarea debitorilor. Băncile nu mai pot cere dobânzi pentru anii rămași dintr-un credit declarat scadent anticipat

ÎCCJ limitează dobânzile pe care băncile le pot cere de la clienții cu credite scadente anticipat

Cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale a fost însă respinsă, iar pe 15 aprilie se va judeca pe fond contestaţia în anulare. 

Pe 28 februarie 2018, Adrian Severin a fost eliberat condiţionat din penitenciar, după ce a executat efectiv un an şi trei luni din pedeapsa de patru ani primită pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă. 

Adrian Severin a fost acuzat de DNA că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică „The Sunday Times”, care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte. 

„La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie – martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă”, arată procurorii.

Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane. 

Trei europarlamentari – Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser – ar fi acceptat „să-şi vândă serviciile” unor jurnalişti ai ziarului „The Sunday Times”, care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul „ajutorului” pentru adoptarea unor amendamente. 

Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul dintre jurnalişti dacă a fost uşor să-l convingă pe acesta să depună amendamentul, el a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă a acceptat ideea, „însă a fost o adevărată muncă”. 

Eurodeputatul sloven şi cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunţând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susţinând că este vorba de „o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică”.