CCR amână pentru joi decizia pe sesizarea lui Iordache privind completurile de 3 judecători de la ÎCCJ, contestate şi de Liviu Dragnea

”În ziua de 10 aprilie 2019, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, constând, în esenţă, în refuzul explicit al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a aplica o lege adoptată de Parlament şi a dispus amânarea deliberării pentru data de 11 aprilie 2019, ora 10:00”, a anunţat, miercuri, Curtea Constituţională, printr-un comunicat de presă. 

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a susţinut la CCR că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale a României, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

Cristina Tarcea, despre sesizarea lui Iordache privind completurile de 3 judecători: A fost făcută cu încălcarea voinţei CCR

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În schimb, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a declarat în faţa plenului Curţii Constituţionale că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000. În opinia sa, sunt îndeplinite „condiţiile de formă şi de fond” privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în acest caz. 

Alte articole

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

CCR a răspuns Comisiei senatoriale privind ancheta întâlnirii dintre președinta instituției și Ilie Bolojan. Care este explicația oficială

La sfârșitul lunii trecute, Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict între Parlament și Înalta Curte privind inexistența completurilor de 3 judecători specializate pe corupție la ICCJ.

Iordache a preluat strategia apărării în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare. El a făcut sesizarea la CCR pe când era delegat președinte al Camerei Deputaților, chiar în săptămâna în care Liviu Dragnea a fost internat în spital, acuzând dureri de spate.

Cum a argumentat Înalta Curte

Potrivit strategiei avocaților lui Dragnea, preluată de Iordache în sesizarea către CCR, verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.

În punctul de vedere transmis Curții Constituționale, președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Iordache, argumentând, pe baza jurisprudenței CCR, că atributul sesizării Curții cu un conflict juridic nu poate fi delegat de președintele Camerei Deputaților.

• ”Cu privire la cererea care formează obiectul dosarului nr. 642E/2019, vă rugăm să constataţi inadmisibilitatea acesteia, întrucât nu a fost formulată de titularul dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art. 146 lit. e) din Constituţie, deoarece atribuţia preşedintelui Camerei Deputaţilor de a sesiza instanţa de contencios constituţional nu poate forma obiectul delegării, potrivit paragrafelor nr. 57 şi nr. 59 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 538/2018”, a transmis Tarcea judecătorilor constituționali.

Un alt punct de vedere a fost transmis Curții Constituționale de către Asociația Vedem Just, sub forma de amicus curiae, și conține cinci argumente pentru care membrii asociației consideră că la ICCJ nu a fost și nici nu este obligatorie înființarea completelor de trei judecători specializate în soluționarea cauzelor de corupție.

Liberalii au atacat la Curtea Constituţională prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi şi a cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi. Tocmai din acest motiv am solicitat Curţii Constituţionale să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre”, a anunţat, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban. Sesizarea PNL a fost programată pentru dezbatere pe 7 mai.