Curtea Constituţională a României discută sesizarea lui Klaus Iohannis privind Legea administraţiei publice locale

Conform Administraţiei Prezidenţiale, în sesizarea către CCR, preşedintele Iohannis arată că, ”prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale”.

Iohannis afirmă că actul normativ a fost adoptat cu nesocotirea prevederilor articolului 61 şi ale articolului 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate – Camera Deputaţilor, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Senat.

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, se arată în sesizare.

Una dintre critici vizează reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/judeţean.

Alte articole

Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Călin Georgescu, la Tribunal: Sistemul încearcă să mă doboare și, probabil, va înregistra astăzi un succes efemer

Preşedintele Iohannis menţionează că, potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanţe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la articolul 55 alineatul (1) litera a) din Legea 215/2001 curge de la data ultimei şedinţe, în timp ce alte instanţe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socoteşte pe luni pline.

„În toate cazurile, instanţele nu au ţinut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispoziţiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor şi până la data când legea prevede încheierea mandatului”, atrage atenţia şeful statului.

De asemenea, Iohannis precizează că în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că „aceleaşi argumente sunt valabile şi pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referinţele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval”.

„Conform scopului urmărit de iniţiatori, ‘prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept, conştientizează şi consilierii locali, care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte şi ar putea lua măsuri în acest sens'”, se arată în sesizare.

Şeful statului mai spune că scopul iniţiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/judeţean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepţii privind inaplicabilitatea sancţiunii dizolvării de drept a consiliului local/judeţean în lipsa convocării în termenul legal la şedinţă ori în cazul convocării fără respectarea dispoziţiilor privind modul de convocare, precum şi republicarea Legii nr. 215/2001.

„Atât din punct de vedere formal, cât şi al conţinutului, textele adoptate de către fiecare dintre cele două Camere sunt diferite”, se menţionează în documentul trimis judecătorilor constituţionali.

Potrivit preşedintelui, articolul I punctul 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă articolul 1 alineatul (3) şi alineatul (5) din Constituţie.

„La Art. I. – pct. 1. din legea criticată se prevede: ‘La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Exercitarea mandatului consiliului local debutează la data adoptării hotărârii prevăzute la alineatul (2). Durata mandatului consiliului local reprezintă durata între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale'”.

În primul rând, precizează Iohannis, prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipseşte dispoziţia în discuţie de claritate şi previzibilitate, contrar exigenţelor de calitate a legii impuse de articolului 1 alineatul (5) din Constituţie.

„Norma criticată contravine dispoziţiei prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea 215/2001, conform căreia ‘Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales'”, se notează în documentul trimis CCR.

Aşadar, arată şeful statului, prevederile criticate, pe de o parte, le dublează pe cele care prevăd momentul de început al mandatului consiliului local, iar, pe de altă parte, intră în contradicţie cu cele care se referă la momentul de încetare a mandatului consiliului local.

Totodată, menţionează acesta, conform textului de lege criticat, durata mandatului consiliului local este cea cuprinsă între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale, şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale.

„Acest text este unul cu caracter general, prin care se stabileşte limita temporală a duratei mandatului consiliului local/judeţean ca fiind ‘ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale’, însă lasă neacoperită ipoteza în care se organizează alegeri locale parţiale”, se precizează în sesizarea preşedintelui către CCR.

„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt neconstituţionale”, concluzionează şeful statului.