Plecarea medicilor în străinătate n-a golit doar spitalele din România. Ţările europene care au rămas fără cadre medicale din cauza salariilor mici

Exodul medicilor a afectat şi Italia şi Portugalia, iar alte două state din sudul Europei, care au redus finanţarea pentru sănătate din cauza crizei financiare, plătesc acum preţul deoarece al doilea val al pandemiei pune presiune pe spitalele de pe continent, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Pandemia de COVID-19 loveşte ţările europene care au rămas fără cadre medicale din cauza salariilor mici

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 a lovit, în mod special, Italia şi Spania, cele două ţări înregistrând 47.217, respectiv 42.039 de decese. Chiar dacă a gestionat epidemia în primăvară, Portugalia se confruntă acum cu un număr record de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, care necesită îngrijiri în secţiile de Terapie Intensivă.

„Coronavirusul a agravat lucrurile pentru că volumul de muncă a crescut semnificativ”, a explicat Carlo Palermo, preşedintele sindicatului medicilor din Italia ANAAO-ASSOMED, conform sursei citate.

Citeşte şi: Cel mai mare număr de morţi de coronavirus în SUA după mai bine de şase luni, iar medicii sunt îngroziţi. „În câteva săptămâni cifrele se vor dubla”

Alte articole

Ce salarii au medicii și asistentele din România. Peste 20.000 de locuri de muncă disponibile în sistemul de sănătate

Marcel Ciolacu, vizită la Institutul de Boli Infecţioase ”Matei Balș” de Ziua Muncii: „Medicii şi asistentele sunt în fiecare zi la datorie”

Exodul medicilor din Spania

În 2019, Spania avea deja un deficit de peste 4.000 de medici în sistemul public de sănătate, potrivit unui studiu al Universităţii Las Palmas.

Numărul medicilor care au au plecat din Spania în străinătate a crescut la aproape 7.000 în 2020. Cifra ar putea fi, însă, chiar mai mare din cauza pandemiei de COVID-19, explică Patricia Barber, unul din autorii studiului.

De asemenea, sindicatul CGIL avertizează că Italia ar avea nevoie de un număr suplimentar de 15.000 de medici.

Citeşte şi: Spitalul din Câmpina: Nu mai are cine să facă gărzi. Trei medici supraveghează 60 de pacienţi

Măsurile de urgenţă, adoptate ţările europene care au rămas fără cadre medicale în timpul pandemiei COVID-19

Guvernele statelor din sudul Europei încearcă să acopere lipsurile din sistemul sanitar, însă găsirea unei soluţii se dovedeşte a fi dificilă.

Italia a recurs la studenţii de la Medicină pe care i-a aruncat în prima linie a luptei anti-COVID. De asemenea, încearcă să-i convingă pe medicii pensionaţi să revină în spitale. Regiunea Campania din sudul Italiei a demarat recent o campanie de recrutare pentru 450 de medici, însă a primit doar 165 de solicitanţi, notează sursa citată.

În schimb, Guvernul din Spania a permis regiunilor să angajeze în regim temporar aproape 10.000 de specialişti în sistemul medical, în special absolvenţi şi profesionişti din afara Uniunii Europene. Chiar dacă spitalele dispun de bani în buget pentru a deschide noi secţii de Terapie Intensivă, acestea nu pot găsi suficient personal calificat.

„Nu există suficient personal calificat, iar angajaţii actuali sunt foarte obosiţi”, a afirmat directorul spitalului Sant Pau din Barcelona, Xavier Borras.

Citeşte şi: Nelu Tătaru, apel la medicii români din diaspora: Le cere ajutorul în lupta cu coronavirusul din ţară

Salariile duble i-au atras pe medicii spanioli în Franţa

Lluis Enseńat are 35 de ani, iar 2017 s-a mutat din Barcelona în Franţa. În prezent, câştigă un salariu net de 5.500 de euro la un spital din suburbiile Parisului, dublu faţă de cât câştiga în Barcelona.

„Autorităţile nu ar trebui să se plângă pentru că oamenii au plecat după ce le-au fost oferite contracte nesatisfăcătoare”, spune Lluis Enseńat.

Banii reprezintă factorul important în decizia multor medici şi asistente de a pleca în străinătate. Anna Dalmau, un doctor de familie în vârstă de 29 de ani din Barcelona, crede că va pleca din ţară anul viitor, deoarece nu crede că se vor îmbunătăţi condiţiile. Anna Dalmau susţine că a primit deja oferte de lucru în sudul Franţei pentru un salariu mai mult decât dublu faţă de cel de 2.000 de euro pe care îl primeşte în prezent.

Chiar şi înainte de pandemie, statele din sudul Europei aveau un deficit de asistente. Într-un raport din 2019, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dezvăluit că Italia şi Spania aveau 5,8 asistente la 1.000 de locuitori, iar Portugalia 6,7 comparativ cu 12,9 în Germania şi o medie de 8,8 la mia de locuitori în marile state industrializate.

Exodul medicilor din România. Zeci de mii de cadre medicale au plecat în străinătate

Peste 43.000 de medici şi asistente au solicitat Ministerului Sănătăţii, din 2007 până în decembrie 2016, documentele de care au nevoie pentru a putea lucra în străinătate, precizează Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii, conform Ziare.com.

Colegiul Medicilor din România avertizează că deficitul de medici din ţara noastră este de aproximativ 40%. O mare parte dintre absolvenții facultăților de medicină preferă să emigreze din cauza nivelului scăzut al salariilor.

Conform Colegiului Medicilor din România, 2.450 de medici au solicitat certificate profesionale în anul 2014 pentru a putea pleca să lucreze în străinătate, în spitale rămânând un număr de 13 521 de medici, dintr-un necesar de 26 000, potrivit normativelor Ministerului Sănătății. Exodul de medici are ca efect colapsul sistemului românesc de sănătate prin lipsa personalului calificat.