La sfârşitul secolului, vremea la Bucureşti va fi la fel de călduroasă ca în Irak

Potrivit Live Science, creşterea rapidă a populaţiei şi dezvoltarea urbană vor face ca oraşele să devină cu 7-8 grade Celsius mai călduroase decât zonele rurale.

Din cauza poluării excesive, în anul 2100 de exemplu, vremea din Bucureşti va semăna cu cea din Irak. Adică temperaturile medii vor ajunge la 36,4 grade Celsius.

În cazul în care România va reduce moderat emisiile de carbon, temperaturile vor creşte cu 4 grade Celsius, fiind asemănătoare cu cele din Izmir, Turcia.

Climatologii spun că, dacă emisiile de carbon nu vor fi stopate, temperaturile de pe pământ vor deveni mult prea mari pentru a fi suportate de om.

Alte articole

Consiliul General a aprobat hotărârea privind taxele locale pentru București în 2026. Impozitul pe proprietate se mărește cu până la 80%, crește și taxa pentru parcări rezidențiale

Ciprian Ciucu promite să colaboreze cu toți primarii de sector: „Cred că nu mai e timp de războaie în viitor”

„Este unul dintre scenariile posibile. E bine că oamenii de știință desenează posibilele evoluții pentru viitor. Nu putem pur și simplu să lăsăm vremea să treacă – poate că e mai bine mâine decât a fost astăzi. E adevărat că suntem acum pe pământ 7,8 miliarde de oameni. La asta ne gândim foarte rar: cu cât suntem mai mulți, cu atât efectele, de la respirație la activitățile care provoacă dioxid de carbon, care scot metan, toate contează.

Ce este cel mai important că efectele sunt, poate și datorită ciclului soarelui, că se încălzește oceanul planetar, iar cele două mari motoare oceanice – unul este în Oceanul Pacific Indian și altul în Oceanul Atlantic – care fac ca și straturile de aer să fie antrenate în mișcarea asta, își schimbă felul în care acționează. Straturile de aer înseamnă mișcări climatice puternice. Observați că într-un interval de 2-3 luni, de la incendiile puternice din Australia și până la uragan în țările nordului – cine a mai văzut așa ceva?”, a explicat Alexandru Mironov, realizator Digi World.

„Noi, oamenii, suntem de vină pentru asta. Progresul omenirii și la asta trebuie să ducă. Unul dintre scenarii este că dacă reducem consumul de energie, cu efectele pe care le are, reușim să ne întoarcem. Altfel, însă…”, a mai spus el.

Citeşte şi: A fost cea mai friguroasă noapte. Temperaturi extreme