Trend îngrijorător: Anul trecut, jumătate dintre firmele care cer Certificatul pentru Situații de Urgență aveau stabilitate financiară

Certificatul este solicitat de firme care au nevoie în această perioadă, marcată de pandemia coronavirus, de ajutorul statului. Datele, disponibile pe platforma BizZillla, prin care Termene.ro oferă prospectare, analize și studii de piață, indică un trend îngrijorător: una din două societăți afectate puternic este din categoria celor considerate drept parteneri siguri cu comportamente de plată corecte și situație financiară solidă.

„O firmă cu risc scăzut de intrare în insolvență este în general o firmă cu comportament cu o conduită de business corectă. (locuri de muncă sigure, plata datoriilor la timp sau strategie pe termen lung). Faptul că din doi solicitanți, unul este din această categorie este cu atât mai delicat cu cât, în condiții economice normale, acesta este privit ca un partener de încredere, alături de care oricine și-ar dori să colaboreze”, spune Adrian Dragomir, CEO Termene.ro

Top 5 domenii pentru care a fost cerută eliberarea Certificatelor pentru Situații de Urgență

Jumătate din certificatele pentru Situații de Urgență au fost solicitate de companii care activează în doar cinci domenii economice, restul de jumătate activând în alte câteva zeci de domenii economice, este una dintre tendințele observate de analiștii Termene.ro.

Alte articole

Tsunami economic în 2025-2026. Explozia preţurilor este inevitabilă şi vine la pachet cu înghețarea veniturilor

Avertismentul apocaliptic al lui Andrei Caramitru, fost consilier economic al lui Dan Barna: „E mai brutal decât în 2008. Înseamnă faliment şi foame”

Cel mai afectat domeniu este cel al restaurantelor și barurilor, unde peste 1.300 de companii au solicitat eliberarea unui Certificat de Situații de Urgență (1 din 5 solicitanți de CSU provenind astfel din acest domeniu), urmat de comerțul cu produse non-alimentare cu peste 1.060 de astfel de certificate. Alte domenii puternic afectate sunt cel hotelier – 447, Saloanele de cosmetică și coafură – 383 și domeniul stomatologic – 341 de CSU.

În primă fază, cele 5 domenii amintite anterior par a fi cele mai afectate, dar efectele se vor propaga încet către furnizorii acestor domenii.

„Un salon de cosmetică care și-a suspendat activitatea nu mai comandă produse cosmetice de la comerciant care la rândul său își diminuează cererea la producător. Acesta din urmă, pentru a supraviețui va putea recurge inclusiv la reduceri de personal, iar în acest joc intră pot intra și firma de transport, cea care asigură marketingul și cine știe câte altele până la marele perdant – bugetul de stat”, este de părere Adrian Dragomir.

Firmele din București-Ilfov, lidere detașate în obținerea CSU

O treime din certificatele pentru situații de urgență au fost solicitate de firmele care activează în regiunea București-Ilfov, iar două treimi dintre acestea de firmele din restul țării. Deși poziția de lider a zonei București-Ilfov este normală în acest caz, numărul de firme din regiune fiind net superior restului țării, ponderea este una spectaculoasă – 1 din 3 posesori de astfel de certificate provin de aici pe când doar 1 din 5 firme care activează în România are sediul aici.

Vorbim de o regiune unde activează 20% din firmele din România, dar care găzduiește doar 10% din totalul populației. Spiritul antreprenorial aici este mult mai dezvoltat decât în alte regiuni, dar acest lucru vine cu costul unei concurențe foarte puternice și a unei poziții vulnerabile în contextul unor factori cu impact macro-economic atât de puternic.

La nivel județean, cele mai multe certificate au fost solicitate de firmele din Cluj – 389, Constanța – 388 și Iași – 372 pe când la polul opus se regăsesc județele din zona de sud a României – Teleorman -19, Giurgiu – 29 sau Ialomița – 31 respectiv cele din estul Transilvaniei Covasna -29 și Harghita – 32.

Citeşte şi: Dacia reia activitatea în plină criză de coronavirus. De când revin la muncă angajaţii

Miliarde de lei datorii – puse in stand by

Obținerea Certificatelor de situații de urgență va permite beneficiarilor, amânarea la plată pentru serviciile de utilități, electricitate, gaza naturale, apă, servicii telefonice și de internet, chirie pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare în cât și în relațiile cu partenerii comerciali.

Firmele care au obținut până la acest moment Certificate privind Situații de Urgență cumulează la nivel național datorii în valoare de peste 32 de miliarde de lei, sume care reprezintă creanțe pentru partenerii de afaceri și a căror plată, conform legislației poate fi amânată. Un lucru benefic pentru cei dintâi, dar care poate crea probleme respectivilor parteneri, în contextul în care la terminarea stării de urgență (și implicit a efectelor CSU) există mari rezerve că respectivele firme vor avea capacitatea de a onora imediat, respectivele plăți.

Profitul estimat a fi obținut de companiile care au solicitat CSU până în acest moment este de aproximativ 4,7 miliarde de lei. În contextul în care majoritatea beneficiarilor CSU sunt plătitori de impozit pe profit, aceste firme datorează bugetului de stat peste 0,5 miliarde de lei, sume a căror plată va putea fi amânată. De asemenea, reducerea sau închiderea activității din acest moment creează toate premisele unui profit net inferior aferent anului 2020 și implicit unor impozite plătite (pentru cei care vor putea depăși această situație) net inferioare.

Cifra de afaceri pe care se estimează că ar fi generat-o posesorii de CSU depășește la finalul anului 2019 suma de 50 de miliarde de lei. Respectivele sume reprezintă bani încasați în general de la clienții finali (majoritatea afacerilor pentru care s-a solicitat CSU) și au ca efect în bugetul de stat, TVA-ul care reprezintă aproximativ 7,5 miliarde de lei. Reducerea activității va avea ca efect reducerea TVA-ului colectat la bugetul de stat, generat de activitatea comercială și plătit de consumatorul final.

„Fie că vorbim de firme care au sau nu acest certificat, întârzierea la plată dincolo de termenele contractuale a colaboratorilor, propagă probleme financiare pe tot fluxul de furnizori. În cazul de față, toate efectele se vor putea observa la finalul anului 2020 în totalul companiilor care au intrat în insolvență în anul în curs , în numărul de șomeri, dar și în sumele colectate la bugetul de stat”, concluzionează Adrian Dragomir.

Citeşte şi: Florin Cîţu, despre posibila amânare a creşterii pensiilor cu 40 la sută. „Presiunile pe buget sunt foarte mari”