Asistent medical român la Milano, relatări cutremurătoare de pe câmpul de luptă: „Îi prindem de păr ca pe înecaţi şi-i tragem la mal”

Asistentul povesteşte că, într-o tură de opt-nouă ore, nu reuşeşte să mănânce, şi nici să meargă la baie. Şi asta întrucât echiparea cu costumele de protecţie durează aproximativ jumătate de oră, timp pe care preferă să-l dedice îngrijirii pacienţilor. Mărturiseşte că unii colegi de-ai lui apelează chiar la pamperşi.

Munca în secţia de terapie intensivă este asemănătoare mersului pe sârmă: “Ești pe o linie, un drum în care ai prăpastie și în stânga, și în dreapta și trebuie să menții echilibrul”, povesteşte Laurențiu. Doar în ultima lună, al a îngrijit 30 de cazuri extrem de grave.

“Am avut o noapte întreagă în care efectiv am stat lângă un injectomat, cu noradrenalină, jucându-mă, între ghilimele, adică coborând și ridicând valorile ca să pot să mențin persoana în viață și s-o mențin într-o tensiune arterială aproape normală, că se prăbușea”, povestește asistentul medical.

Dr. Ioan Musta, fratele epidemiologului Virgil Musta, avertisment dur: „Dotaţi urgent spitalele, altfel realitatea va fi una dură”

Alte articole

Bunica Viorica a descoperit secretul unei sănătăți de fier. În 73 de ani, nu a fost niciodată la doctor și nu a luat niciun medicament

Robert, un asistent medical din Bihor, găsit fără suflare într-un cimitir. S-a împușcat în cap cu o armă de vânătoare. Familia și colegii sunt șocați: „O să ne lipsești”

Fiecare valoare din sânge le spune cadrelor medicale ceva despre starea pacientului: “Terapia intensivă și reanimarea sunt făcute și de date: o mică valoare a unui electrolit care este în sânge, sodiu sau potasiu, o mică valoare care crește sau scade poate provoca schimbări majore în organism. Scăderea potasiului poate provoca aritmii, fibrilații atriale, adică inima nu mai funcționează bine. Creșterea sodiului duce la intoxicarea creierului. Și tot așa”, explică Laurenţiu.

Laurenţiu Codescu îşi începe tura cu 30 de minute înainte, ca să aibă timp să se echipeze. Apoi începe alergătura între pacienţi. Ore întregi. Evoluţia infecţiei cu COVID-19 este imprevizibilă, dar există o şansă dacă anticipezi simptomele care pot apărea de la afecțiunile colaterale: „Boala asta e greu de anticipat, dar măcar cu datele pe care le ai, anticipând simptomele care pot apărea de la afecțiunile colaterale, de la comorbidități, reușești să fii pe fază, să poți să-l prinzi pe pacient de păr ca pe un înecat. Asta facem noi, îi prindem de păr ca pe înecați și-i tragem la mal„, povesteşte, plastic, asistentul medical.

Deţinuţii le sapă mormintele celor care mor de COVID-19. Imagini terifiante de pe insula cimitir FOTO şi VIDEO

Pacientul are nevoie să fie pregătit emoţional

Laurenţiu explică, apoi, cum este abordat bolnavul înainte de a fi intubat. Pregătirea emoţională a pacientului este o parte importantă a tratamentului: “La începutul unei intubații i se comunică bolnavului, i se spune: trebuie să vă sedăm, să vă adormim și să vă intubăm ca să vă putem trata. Și trebuie să-l liniștești, să-l faci să se simtă confortabil. În afara medicației, tu trebuie să transmiți și optimism. Și credeți-mă că nu e ușor, fiindcă tu treci de la un alt bolnav care poate se apropie de sfârșit sau de la altul pe care începi să-l trezești după ce a fost intubat și începi, ușor-ușor, să faci, cum se spune tot într-un jargon, înțărcarea, dezvățul de tub și de respirator”, mai povestește asistentul medical.

Laurenţiu încearcă să se țină departe de știri şi să își ia informațiile doar din surse medicale. Se bucură atunci când, după o luptă de săptămâni, reușeşte să readucă la conștiență câte un pacient. Își amintește de o pacientă pe care, el şi colegii lui, au reușit să o reînvețe să respire fără ventilator abia din a doua încercare. “Am reușit acum câteva zile să o dezvățăm încet-încet, condițiile generale erau bune și am extubat-o. La două ore ne-a cerut să bea un pahar cu apă. N-am văzut niciodată în ochii cuiva o atât de mare bucurie la un pahar cu apă. L-a savurat, efectiv, nu știu cum să descriu. A băut încet-încet în timp ce spunea: Ce bună e! Ce bună e!”, povesteşte, impresionat, Laurenţiu Codescu.

Plămânul afectat de COVID-19 se comportă ca şi cum ar fi plin cu ciment

Bărbatul explică, apoi, cum se manifestă infecţia cu coronavirus în organism: “Nu prea știm cu ce ne batem. E ca și cum am asista la un blitzkrieg pe teren pulmonar, pentru că asta lovește în primul rând, apoi și alte organe. Ceea ce vedem noi în primul rând este insuficiența respiratorie. E ca și cum cineva ți-ar injecta ciment în plămâni. În mod normal, plămânul trebuie să intre în expansiune odată cu cutia toracică, ca un burduf. Acum acest burduf se blochează. E ca și cum cineva îți toarnă ciment în plămâni”, explică asistentul medical.

Fenomen bizar la Wuhan după ce s-a terminat pandemia de coronavirus. Aplicaţiile au căzut

Ca să întoarcă pe burtă un pacient, că așa respiră mai bine, durează aproape o oră și are nevoie de alți patru colegi.

Înainte să se închidă granițele, Laurenţiu şi-a pus problema să se întoarcă în România, unde este și soția sa, asistentă medicală și ea. Apoi a decis să rămână în Italia să ajute, căci în România ar fi fost obligat să stea în carantină şi nu ar fi mai avut posibilitatea să-i ofere ajutorul.

Mare parte din personalul medical s-a infectat pentru că nu a respectat reguli elementare de protecţie

Înainte să se gândească la sine, Laurențiu Codescu e cu gândul la colegii din România, cu care e în permanentă legătură. Le trimite filmulețe cum să își îmbrace echipamentul și chiar cum să se spele corect pe mâini. Fiindcă nu doar oamenii obişnuiţi nu ştiau aceste lucruri. “E trist ce vă spun, dar acesta e adevărul. 80%, ca să nu spun mai mult, din personalul infectat s-a infectat pentru că nu respectă aceste reguli, sau în cele mai urâte cazuri, nu are la dispoziție anumite mijloace. Dar eu cred că apă și săpun avem toți. O educație în masă, cu video, cu demonstrație, ar fi mult mai utilă. Prin dezinfecția corectă a mâinilor, evitarea atingerii fețelor pentru că avem multe ticuri, evităm infectarea. Și bineînțeles, în cazul în care suntem în contact cu pacienți suspecți, purtarea măștii, mănușilor și vizierei de către personalul medical”, explică Laurențiu Codescu.