Câte zile libere plătite îşi mai pot lua părinţii până la vacanţa de vară şi în ce condiţii

Legea 19/2020 le dă dreptul angajaţilor care au copii până în 12 ani să ceară angajatorului libere plătite. Acestea nu sunt scăzute din alte tipuri de libere la care salariatul are dreptul (concediu de odihnă, concediu fără plată, libere legale etc.) și nu se pot acorda pe timpul vacanțelor școlare legale (vacanța de Paște, vacanța de vară).

Doar salariaţii ale căror activităţi nu se pot desfăşura de acasă pot solicita aceste zile libere de la angajator. O altă condiție care le dă dreptul angajaţilor la libere plătite este ca celălalt părinte să nu beneficieze și el de libere plătite sau să nu se afle în concediu de odihnă, concediu fără plată sau concediu de creștere a copilului.

Citeşte şi Ce se va întâmpla cu românii aflaţi în şomaj tehnic după 15 mai. Violeta Alexandru: „Vom face o listă cu sectoarele care rămân închise”

Facilitatea se aplică din 21 martie până în prezent, dar, cum școlile rămân închise, va fi prelungită, explică avocatnet.ro. Iată câte zile libere a primit și câte mai poate primi un părinte în perioada următoare:

21 martie – 3 aprilie (perioadă de cursuri suspendate): 10 zile lucrătoare
4 – 21 aprilie (perioadă care a inclus vacanța de primăvară și 3 libere legale de Paște): 10 zile lucrătoare
22 aprilie – 12 iunie (perioadă care va include 4 libere legale pentru Ziua Muncii, Ziua Copilului și Rusalii): 35 de zile lucrătoare
13 iunie – 13 septembrie, pe timpul vacanței de vară, nu se pot cere libere plătite.

Aşadar, un părinte își poate lua în total 55 de zile libere plătite de la angajator, ceea ce poate afecta serios activitatea și bugetul firmei, care suportă parțial costurile salariale, atrag atenția economiștii.

Citeşte şi Ludovic Orban: „Vom continua plata şomajului tehnic pentru firmele care vor fi sub măsurile de restricţie a activităţii”

Deși inițial suportă integral indemnizațiile brute pentru libere (echivalentul zilnic al 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de echivalentul zilnic al 75% din câștigul salarial mediu brut), angajatorul decontează ulterior indemnizațiile nete de la stat. Asta înseamnă că taxele aferente indemnizațiilor (impozit și contribuții la pensii, sănătate și muncă) sunt suportate exclusiv de angajator și nu pot fi decontate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată