CALENDAR ORTODOX 6 IUNIE 2020. Sâmbăta morţilor sau Moşii de vară. Ce se dă de pomană în această zi pentru sufletele celor adormiţi

Sărbători religioase 6 iunie 2020

Ortodoxe: Sâmbăta morţilor – Moşii de vară; Sfântul Ilarion cel Nou

Greco-catolice: Sfântul cuvios Visarion Taumaturgul; Sfântul cuvios Ilarion cel Nou. Pomenirea morților

Romano-catolice: Sfântul Episcop Norbert

CALENDAR ORTODOX 6 IUNIE 2020. Cine a fost Sfântul Ilarion cel Nou

Sfântul Ilarion cel Nou s-a născut în jurul anului 773, iar la 20 de ani s-a călugărit în Mănăstirea Xirochipiu, din Constantinopol, potrivit crestinortodox.ro. Ulterior, pleacă la Mănăstirea Dalmat și ajunge starețul acesteia. El a fost ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul.

Din cauza unui conflict cu împăratul Leon Armeanul (813-820), pe care Sfântul Ilarion cel Nou l-a certat pentru că nu cinstea icoanele, a fost supus la multe chinuri.

Citeşte şi REŢETA COLIVĂ. Cum să faci cea mai bună colivă de Sâmbăta Morţilor

Împăratul Leon Armeanul este ucis de propriile lui gărzi, în locul din biserica în care el a aruncat icoana Mântuitorului la pământ. La conducerea imperiului urmează împăratul Mihai al II-lea Rangabe (820-829), care îi eliberează pe toți cei care patimisera în temnițe din cauza luptei împotriva sfintelor icoane.

Acestuia îi urmează la tron fiul lui, Teofil. În timpul domniei sale, Sfântul Ilarion cel Nou este exilat pe insula Afusiei, până când la putere a venit împărăteasa Teodora (842-856), care a reintrodus icoanele în Biserică și a permis convocarea unui sinod în martie 843, la Constantinopol. Odată cu preluarea conducerii imperiului de către aceasta, Sfântul Ilarion cel Nou revine la Mănăstirea Dalmat. Trece la cele veșnice la vârstă de 70 de ani.

CALENDAR ORTODOX 6 IUNIE 2020. Rugăciune către Sfântul Ilarion cel Nou

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ilarion, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

CALENDAR ORTODOX 6 IUNIE 2020. Sâmbăta morţilor sau Moşii de vară. Semnificaţia sărbătorii

Sâmbătă, 6 iunie 2020, credincioşii îi pomenesc pe cei dragi trecuţi la cele veşnice. Această sâmbătă este cunoscută și sub numele de Moșii de vară.

Biserica a ales pentru pomenirea morților ziua de sâmbătă deoarece aceasta este ziua în care Hristos a sălășluit în mormânt și a propovăduit celor din iad, potrivit crestinortodox.ro. În această zi, Mântuitorul S-a pogorât cu sufletul la iad, a smuls pecețile iadului și i-a scos pe Adam și Eva împreună cu toți drepții Vechiului Testament, ducându-i în Rai.

În calendarul ortodox, există două sâmbete cunoscute sub denumire de „Moși”, în care cei adormiți sunt pomeniți într-un mod solemn, „Moșii de iarnă”, care precede Duminica Înfricoșătoarei Judecați, şi “Moşii de vară”, cea dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh (Duminica Rusaliilor). La Moşii de vară, Biserica face pomenirea morților rugându-se pentru ei, prin rugăciunile și cântările înscrise în slujba zilei din Penticostar, pentru că și ei să se bucure de darurile Sfântului Duh, a Cărui pogorâre este prăznuită duminică.

Aceste două sâmbete sunt numite ale Moșilor, deoarece prin cuvântul „moș” sunt denumiți înaintașii dintr-un neam.

Grija celor din această lume pentru cei adormiți trebuie exprimată prin pomenirile lor la Sfânta Liturghie. La Proscomidie, preotul scoate bucăţi din prescură pentru ei, care sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Sfântul Agneţ, adică acea parte care Îl reprezintă pe Hristos. Prin acest ritual, Îi cerem Mântuitorului să reverse și peste cei trecuţi dincolo dragostea Sa.

Citeşte şi Moşii de iarnă 2020. Tradiţii şi obiceiuri de Sâmbăta Morţilor

Slujbele de pomenire pentru cei adormiți se numesc „parastase”, termen provenit din limba greacă care înseamnă „înfățișare înaintea cuiva”, „mijlocire”, deci mijlocire la Dumnezeu pentru cei morți.

CALENDAR ORTODOX 6 IUNIE 2020. Ce se dă de pomană în Sâmbăta morţilor

În Sâmbăta morţilor, ortodocșii împart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci unși cu miere, păsat (mălai măcinat mai mare, fiert cu lapte, miere și puțînă untură, pus pe foi de nuc sau tei), fructe și vin.

De moși se împart căni de lut umplute cu dulciuri, iar de toartele cănilor se leagă ciorchini de cireșe și flori de tei. Există credinţa că aceste ofrande sunt punți de legătură între viața pamânteană și cea veșnică.

În Muntenia, odată cu vasele de lut umplute cu cireșe sau căpșuni, se dau de pomană covrigi. De toartele cănilor se leagă bucheţele de trandafiri albi și flori de tei, mai ales dacă în familie există tineri decedaţi.

În Transilvania se împart pachete cu dulciuri pregătite în casă: colaci, biscuiți, turtă dulce.

În Moldova, se duc la biserică pentru a fi sfinţite cozonaci, fructe și colaci unși cu miere, nucă măcinată și scorțișoară.