CCR a respins sesizarea Avocatului Poporului privind Legea carantinării

„Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art.8 alin.(3)-(9) şi ale art.19 alin.(2)-(6) din Legea nr.136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic şi cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art.19 alin.(1) din aceeaşi lege, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.8 alin.(3)-(9) cu referire la sintagma ‘izolarea într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare’ şi ale art.19 din Legea nr.136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se arată în minuta deciziei.

Ştire iniţială

Curtea Constituțională discută marți sesizarea Avocatului Poporului privind două articole din Legea carantinării.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Judecătorii vor discuta astăzi excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 8, alineatele (3) – (9) cu referire la sintagma „izolarea într-o unitare sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare” şi ale articolului 19 din Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

Alte articole

Sindicaliștii cer Avocatului Poporului să atace la CCR noua lege a salarizării: „Constituția și legea nu se suspendă și nu se încalcă”

Federația Sindicatelor din Penitenciare cere intervenția Avocatului Poporului la CCR privind legea salarizării unitare

Potrivit Avocatului Poporului, măsura internării obligatorii (izolarea obligatorie într-o unitate sanitară), având trăsăturile unei măsuri restrictive de libertate, trebuie să fie o măsură de ultim resort, după ce alte remedii posibile au fost epuizate.

„Or, în cazul bolilor înalt contagioase, această cerinţă stabilită cu titlu de principiu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale nu este respectată, legiuitorul prevăzând izolarea obligatorie pentru 48 de ore, ca o măsură de prim-resort, stabilită de drept, prin efectul legii. Izolarea, astfel cum este ea definită la art. 3 lit. o) din lege, prezintă caracterele unei internări obligatorii-măsură restrictivă de libertate, fiind aplicabile considerentele Deciziei 458/2020”, se precizează în document.

Avocatul Poporului mai spune că dispozițiile articolului 8 alineatele (3)-(9) nu răspund nici exigenţelor de principiu reţinute în considerentele Deciziei 458/2020 a Curţii Constituţionale. Decizia face referire la accesul liber la justiţie, care subliniază ca un drept de acces la justiţie efectiv „nu se caracterizează doar prin posibilitatea instanţei de judecată de a examina ansamblul mijloacelor, argumentelor şi probelor prezentate şi de a pronunţa o soluţie, ci şi prin faptul că soluţia pronunţată determină înlăturarea încălcării denunţate şi a consecinţelor sale pentru titularul dreptului încălcat”.

„Avocatul Poporului apreciază că reglementarea posibilităţii măsurii izolării la domiciliu şi pentru bolile apreciate ca fiind înalt contagioase (nu doar pentru bolile cu risc scăzut de contagiozitate), precum şi dreptul judecătorului de a dispune înlocuirea măsurii izolării într-o unitate sanitară cu măsura izolării la domiciliu ar fi răspuns exigenţelor instituite de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, se mai precizează în sesizare.

În ceea ce privește articolul 19 din Legea 136/2020, Avocatul Poporului precizează că prevederile sunt impredictibile, luând în considerare faptul că, în lipsa unor prevederi care să limiteze numărul detaşărilor aceleiaşi persoane pe parcursul stării de alertă, detaşare poate fi prelungită.

„(…) Prevederile referitoare la ‘detaşarea’ personalului medical, paramedical şi auxiliar specializat din sistemul public sunt lacunare, limitându-se la a reglementa expres doar posibilitatea autorităţilor competente de a dispune ‘detaşarea’/transferul, fără a stabili condiţiile concrete şi procedura. (…) De asemenea, lipsa unui text expres care să prevadă condiţiile încetări detaşării anterior duratei care s-a dispus, conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat şi, astfel, la încălcarea art.1 alin (5) din Constituţie, deoarece, de la caz la caz, în mod arbitrar, se poate decide, prin acte administrative , cu privire la raporturile de muncă ale categoriilor profesionale prevăzute în ipoteza normei”, se mai menţionează în document.