Primarul Sucevei, declaraţie halucinantă: Procesiunea cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou a contribuit la scăderea cazurilor de COVID-19 în oraş

Primarul Sucevei, declaraţie halucinantă. Primarul consideră că, în ciuda faptului că în municipiul Suceava nu sunt cazuri de COVID-19, este bine ca oamenii să fie prudenţi şi să se vaccineze pentru a se evita un eventual nou val al pandemiei.

Primarul Sucevei, declaraţie halucinantă: Procesiunea cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou a contribuit la scăderea cazurilor de COVID-19 în oraş

„Ne-a păzit Dumnezeu aici, în Suceava. Am simţit acest lucru încă din primăvară când s-a ieşit cu Sfântul pe străzi. Am avut o procesiune şi pentru această pandemie. Vin oameni la mine şi îmi spun: «Știţi domnule primar, eram la spital, când a ajuns Sfântul în curtea spitalului am simţit că am prins puteri. M-am însănătoşit». Toate au contribuit într-un fel sau altul. Mulţumim lui Dumnezeu că astăzi suntem într-o stare de normalitate în Suceava, dar lucrurile se pot întoarce oricând (…) Eu sunt un om credincios. Cred în Dumnezeu. Dumnezeu lucrează prin oameni.

Eu sunt un om prudent de felul meu. Este bine să suflăm şi în iaurt. Aţi văzut ce uşor se pot întâmpla anumite lucruri, apar unele focare (…) Deşi suntem la această cotă de zero cazuri lucrurile nu au trecut. Se ştie că în perioada de vară pandemia este mai blândă cu noi. Să fim prudenţi, să vedem ce se întâmplă în perioada rece”, a spus Lungu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Moaștele au rămas în Suceava până în anul 1686, când a intrat cu oaste în Moldova regele Jan Sobieski al Poloniei. La retragere, a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu el, din Suceava, moaștele Sfântului Ioan cel Nou, odoarele și documentele Mitropoliei. Au fost duse și așezate la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moaște au rămas în pământ străin până în 1783, când episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a reușit să le readucă acasă, fiind reașezate tot în fosta catedrală mitropolitană cu hramul Sfântului Gheorghe. Aducerea lor a fost posibilă pentru că la acea dată atât partea de nord a Moldovei (Bucovina), cu orașul Suceava, cât și o parte din Polonia (cu orașul Jolkiew) erau încorporate în Imperiul Austriac (sau habsburgic). O nouă strămutare a lor a avut loc în cursul primului război mondial, când, spre a fi ocrotite, au fost duse la Viena și adăpostite în capela ortodoxă română din acel oraș. Revenirea Bucovinei și a Basarabiei la țara-mamă, în 1918, a făcut ca Sfântul Ioan să devină iarăși ceea ce a fost veacuri de-a rândul, adică „ocrotitorul a toată țara Moldovei”.

Patimile Sfântului Ioan cel Nou au fost reprezentate în pictura multor biserici din Moldova. Chipul său apare pentru prima oară in pronaosul bisericii de la Dobrovăț, de lângă Iași, în 1529. Câțiva ani mai târziu, în 1546, a fost zugrăvită viața și pătimirea sa în 12 scene, pe peretele de sud al bisericii mănăstirii Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Scene asemănătoare apar și în pictura catedralei episcopale din Roman. În pridvorul închis al bisericii mănăstirii Sucevița, ctitoria Movileștilor, apar 14 scene din viața și pătimirea sa.

Scene cu pătimirea Sfântului Ioan cel Nou se pot admira și în pictura interioară a bisericilor de la mănăstirile Secu și Sihăstria din județul Neamț.

Citeşte şi: Primăria Sectorului 1 se apără „de şobolani” cu contracte de peste 1,6 milioane de euro oferite DIRECT unei firme de pază pe care consilierii USR-PLUS o criticau pe vremea lui Dan Tudorache