Informaţie bombă în dosarul în care Băsescu a fost declarat colaborator al Securităţii. „Nu a fost anchetat, ci instruit de Securitate”

În schimb, documentele din arhiva Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) arată că Traian Băsescu, care ar fi avut pseudonimul „Petrov”, a fost instruit să își urmărească îndeaproape colegii, notează Grupul de Investigații Politice.

„Astfel, într-o Notă dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Potrivit documentelor Securității, Băsescu a dat nota „ca urmare a sarcinii primite de colaborator de a ne semnala aspecte negative constatate în cadrul Institutului de Marină.” În urma notei sale, Petrov a fost pus de căpitanul de Securitate din rețeaua căruia făcea parte să „semnaleze și în viitor astfel de aspecte”, „să urmărească dacă numitul Daraban Constantin se ocupă cu activitatea de contrabandă”, „să discute cu Daraban C., despre relațiile dintre el și cetățeanul străin”, arată Grupul de Investigații Politice.

Citeşte şi: Informație-bombă: Băsescu, printre puținii colaboratori ai Securității din Institutul de Marină

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit Ştiripesurse, Traian Băsescu a dat informații și prin intermediul unui rezident, un colaborator al Securității, care păstra legătura dintre ofițer și informatorii din rețea. O astfel de notă semnată de Petrov a fost dată pentru a-i turna pe colegii care jucau poker.

Alte articole

Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Fostul internațional Emil Săndoi, selecționat și în echipa colaboratorilor Securității. A dat note informative inclusiv despre Gică Popescu. ”Nu părăsește grupul și nici nu ia legătura cu persoane străine”

Citeşte şi: Foştii preşedinţi rămân fără drepturi dacă au colaborat cu Securitatea. Primul vizat este Traian Băsescu

Situațiile în care legea prevede exonerarea pentru informațiile date securității nu se aplică în cazul lui Traian Băsescu, situațiile specifice fiind clare: persoana respectivă să nu fi împlinit 16 ani sau să fi fost supusă unui interogatoriu în cadrul unei anchete sau unui proces motivate politic.

Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii.

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, potrivit Agerpres.

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.

Citeşte şi: Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică. Acum s-a aflat ce a pățit fostul președinte