AJUNUL ANULUI NOU 2021. Când se merge cu Sorcova. Superstiţii legate de obiceiul sorcovitului: motivul pentru care e de preferat să fii sorcovit de un băieţel decât de o fetiţă

AJUNUL ANULUI NOU 2021. Momentul trecerii în noul an este marcat de o serie de obiceiuri şi tradiţii transmise din generaţie în generaţie, precum Sorcova, Pluguşorul, umblatul cu Capra sau cu Ursul. Aceste obiceiuri invocă prosperitatea și belșugul, iar aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

AJUNUL ANULUI NOU 2021. Când se merge cu Sorcova

Sorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. În trecut, copiii foloseau drept sorcovă o crenguță înmugurită de copac. Astăzi, însă, sorcovele sunt mult mai spectaculoase, fiind confecţionate dintr-un băț în jurul căruia se împletesc flori din hârtie creponată.

Numele de „Sorcovă” îşi are originea în cuvântul bulgăresc „surov” (verde fraged), care desemnează ramura îmbobocită. Înclinată în mod repetitiv în direcția persoanei căreia i se face urarea, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.

Obiceiul sorcovitului îşi are originile înainte de Hristos

„Sorcova” nu a avut întotdeauna aceeași versiune. Prima versiunea datează de prin anul 46 î. Hr, când Anul Nou începea la 1 martie. Pe vremea aceea, exista obiceiul de a colinda pe la casele oamenilor cu ramuri de măslin, simbolul păcii, sau cu lauri, simbolul onoarei.

Alte articole

Scandal la poarta fostului președinte Ion Iliescu. „Moartea” Marian Ceauşescu a mers să-l sorcovească

Citeste si Capitalele U.E unde Revelionul a fost anulat din cauza COVID! Ce țări nu mai celebrează deloc Anul Nou. Situația în România

Mai târziu, se colinda cu ramuri înmugurite de măr, care se puneau în apă în noaptea Sfântului Andrei şi care, până în ziua de Sfântul Vasile când se pleca la colindat, era înflorită.

AJUNUL ANULUI NOU 2021. Superstiţii legate de obiceiul sorcovitului

Obiceiului mersului cu sorcova în prima zi a anului îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii:

• Cu sorcova merg doar copiii, deoarece ei sunt puri, iar urările lor se împlinesc;
• Urările făcute de băieţei se împlinesc mai repede decât cele făcute de fetiţe;
• Sorcova confecţionată în casă are puteri mai mari decât cea cumprată;
• Nu este bine să rămâi nesorcovit, pentru că rişti să nu-ţi meargă bine tot anul;
• Este de rău augur să nu-i răsplăteşti pe cei care te sorcovesc.

Care sunt versiunile „Sorcovei” 

Cântecelul „Sorcova, vesela” are mai multe variante, mai puţin cunoscute, dar la fel de frumoase ca varianta originală.

Varianta originală

Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniți,

Ca un măr, ca un păr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!

Citeste si Pandemia anulează Sărbătorile de iarnă. Londra renunţă la focurile de artificii de Anul Nou

Altă variantă:

Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniți,

Ca un măr, ca un păr

Ca un fir de trandafir.

Ca merii, ca perii,

În mijlocul verii;

Ca vița de vie

La Sfântă Mărie

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata

Tare ca fierul

Iute ca oțelul.

Vacile lăptoase,

Oile lânoase,

Porcii unsuroși

Copii sănătoși

Câte cuie sunt pe casă

Atâția galbeni pe masă.

La anul și la mulți ani!

Să trăiți să ne dați bani.

Altă variantă:

Sorcova vesela,

Peste vară,

Primăvară,

Să trăiți,

Să-mbătrâniți,

Să-nfloriți,

Să mărgăriți,

Ca un măr,

Ca un păr,

Ca un fir

De trandafir

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul,

La anu’

Și la mulți ani!