Joe Biden, primul anunţ după ce Putin a ordonat alerta nucleară în Rusia: „Nu sunt motive de panică!”

Nu avem de ce să ne temem de amenințările nucleare venite din partea lui Vladimir Putin, spune președintele american Joe Biden. Este reacția venită după ce Kremlinul a ordonat creșterea gradului de alertă pentru forțele nucleare. Potrivit evaluării din acest moment, administrația de la Washington nu vede niciun motiv pentru a-și schimba propriile niveluri de alertă.

Întrebat dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a răspuns: „Nu”, potrivit Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a spus anterior că Statele Unite nu văd niciun motiv pentru a-și schimba nivelurile de alertă nucleară în acest moment.

Cele patru scenarii în care Rusia poate lansa un atac nuclear, conform documentului aprobat de Putin în 2020: „Dacă un potenţial agresor atacă teritoriul nostru”

Alte articole

Rusia profită de războiul din Orientul Mijlociu şi bombardează masiv Ucraina: 14 morţi după un atac cu drone şi rachete la Kiev

Atac masiv cu drone în Ucraina, sunt morţi şi răniţi. NATO va consolida apărarea antirachetă. Trump, ajutor de 30 de milioane de dolari pentru Kiev

„Credem că o retorică provocatoare ca aceasta, cu privire la armele nucleare, este periculoasă, crește riscul unor greșeli și ar trebui evitată. Rusia și Statele Unite au convenit de mult timp că folosirea armelor nucleare ar avea consecințe devastatoare și au declarat de multe ori, inclusiv la începutul acestui an, că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată. Nu avem motive să ne schimbăm nivelurile de alertă”, a spus Psaki.

„Președintele a spus foarte clar că nu intenționează să trimită trupe americane să poarte un război împotriva Rusiei. O zonă de excludere aeriană ar necesita desfășurarea armatei americane pentru a fi pusă în aplicare, ceea ce ar fi duce la un potențial conflict direct și potențial război cu Rusia. Este ceva ce nu intenționăm să facem”, a adăugat ea.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kyslytsya, mesaj pentru Putin: Dacă vrea să se sinucidă, nu trebuie să folosească un arsenal nuclear, trebuie să facă ceea ce a făcut tipul din Berlin într-un buncăr în 194

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, compusă din 193 de state membre, s-a reunit, luni, cu privire la criza din Ucraina, înainte de votul de săptămâna aceasta pentru izolarea Rusiei, în urma „agresiunii împotriva Ucrainei”, care are rolul de solicita trupelor ruse încetarea luptei şi retragerea. „Dacă vrea să se sinucidă, nu trebuie să folosească un arsenal nuclear, trebuie să facă ceea ce a făcut tipul din Berlin într-un buncăr în 1945”, l-a îndemnat Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kyslytsy, pe Putin, făcând referire la sinuciderea lui Adolf Hitler, relatează Reuters.

Prezentator al televiziunii de stat ruseşti şochează: „Avem 500 de focoase nucleare, care ar asigura distrugerea SUA şi a tuturor ţărilor NATO. La ce avem nevoie de o lume, dacă Rusia nu e în ea?”

Adunarea Generală va vota săptămâna aceasta un proiect de rezoluţie asemănător textului pe care Rusia l-a respins prin veto în cadrul Consiliului de Securitate, alcătuit din 15 membri, vineri (25 februarie). Nicio ţară nu are drept de veto în Adunarea Generală, iar diplomaţii occidentali se aşteaptă ca rezoluţia, care necesită să fie votată de două treimi dintre membri, să fie adoptată.

Deşi rezoluţiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, ele sunt importante din punct de vedere politic. Statele Unite şi aliaţii consideră acest eveniment drept o şansă de a arăta că Rusia este izolată din cauza invaziei asupra Ucrainei.
Proiectul de rezoluţie are deja cel puţin 80 de co-sponsori, au declarat luni diplomaţii. Peste 100 de ţări urmează să ia cuvântul înaintea votului din cadrul Adunării Generale.
Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat: „Nimeni nu îşi poate abate privirea, abţinerea nu este o opţiune”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a dezvăluit că speră că discuţiile vor „produce nu numai o oprire imediată a luptei, ci şi o cale către o soluţie diplomatică”.

El a descris decizia preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a pune în alertă maximă forţele de descurajare nucleară a Rusiei drept o „evoluţie înfricoşătoare” a războiului, conflictul nuclear fiind „de neconceput”. Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei  Kyslytsya, a afirmat despre ordinul lui Putin de a pune în alertă forţele nucleare ruseşti că reprezintă „o nebunie”.

„Dacă vrea să se sinucidă, nu trebuie să folosească un arsenal nuclear, trebuie să facă ceea ce a făcut tipul din Berlin într-un buncăr în 1945”, a declarat Kyslytsya Adunării Generale, făcând referire la sinuciderea lui Adolf Hitler.
Guterres a menţionat, de asemenea, impactul conflictului asupra civililor şi a spus că ar putea deveni cea mai gravă criză umanitară şi a refugiaţilor din Europa din ultimele decenii.

„Deşi se pare că atacurile ruseşti vizează în mare parte instalaţiile militare ucrainene, avem relatări credibile despre clădiri rezidenţiale, infrastructură civilă critică şi alte ţinte non-militare care au suferit daune grave”, a spus el.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat că acţiunile Rusiei în Ucraina sunt „denaturate”.
„Armata rusă nu reprezintă o ameninţare pentru civilii din Ucraina, nu bombardează zone civile”, a subliniat el.