Germania ia măsuri de protecţie socială în criza energetică şi anunţă vouchere de 300 de euro pentru pensionari

Cancelarul Olaf Scholz a purtat negocieri maraton cu partenerii săi verzi și liberali pentru a finaliza acest plan, așteptat de mai multe săptămâni. Repetând că germanii „nu vor fi niciodată singuri” în fața crizei energetice, șeful Guvernului a prezentat un set de măsuri, inclusiv un voucher energetic unic de 300 de euro pentru milioane de pensionari și 200 de euro pentru studenți.

Inflația a crescut din nou în Germania în august, la 7,9% pe un an și ar putea ajunge la 10% până la sfârșitul anului, o premieră din anii ’50 încoace. În octombrie, urmează să intre în vigoare o taxă pe gaz menită să împiedice falimentul grupurilor energetice germane, dar care va antrena o creștere suplimentară a facturii pentru consumatori.

Promisiunea cancelarului Olaf Scholz

Ca și în alte țări europene, creșterea prețurilor alimentează îngrijorarea populației, iar spectrul unor noi demonstrații, oamenii fiind îndemnați să iasă în stradă în special de formațiunile de extremă dreapta și stanga, neliniștește Guvernul.

Alte articole

Unul dintre cei mai mari retaileri de modă închide un important centru logistic. Peste 2.500 de angajați au fost anunțați că vor rămâne fără locuri de muncă

Unul dintre cei mai mari producători de cârnați își închide fabrica. Produsele lor nu vor mai fi pe piață

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, guvernul lui Olaf Scholz a deblocat deja două pachete de ajutor în valoare totală de aproximativ 30 de miliarde de euro. Împreună cu noul pachet de 65 miliarde, asta înseamnă aproape 100 de miliarde de euro. Acest nou plan a fost amânat de mai multe ori, ilustrând fricțiunile dintre cele trei partide din coaliția aflată la putere de nouă luni.

Simbolul compromisului dificil la care s-a ajuns este angajamentul lui Olaf Scholz de a combate „speculațiile” de pe piața energiei și profiturile excepționale realizate de grupurile care „profită” de prețurile record la gaze, după cum a spus cancelarul. Problema a divizat guvernul încă de la începutul verii. Verzii și social-democrații vor să impoziteze miliardele obținute. Tabăra liberală, reprezentată de ministrul de finanțe Christian Lindner, se opune cu înverșunare.

Berlinul dorește să facă presiuni pentru adoptarea rapidă a măsurilor de urgență propuse recent de Comisia Europeană, ce includ plafoane de preț pentru anumiți producători de electricitate pentru a limita profiturile excepționale ale companiilor energetice, scrie DC Business.

Citeşte şi: Europa, acuzată de Moscova pentru închiderea gazoductului Nord Stream 1. Cum explică ruşii situaţia de la Gazprom

„Companiile energetice care produc electricitate din surse regenerabile, cărbune sau energie nucleară, de exemplu, o fac la costuri de producție din ce în ce mai mici, dar câștigă foarte mulți bani datorită mecanismelor actuale ale pieței europene de electricitate”, a declarat duminică ministrul Economiei, Robert Habeck, pentru a justifica necesitatea de a acționa.

Dar dacă nu este posibil un acord rapid între cele 27 de state membre, Olaf Scholz se declară pregătit să impună această contribuție obligatorie la nivel național și care, potrivit ministrului de Finanțe, va aduce câteva zeci de miliarde de euro. O măsură care „nu intră sub incidența legislației fiscale”, a spus dl Lindner, având grijă să nu folosească cuvântul „impozit”.

Cancelarul s-a declarat „încrezător” că discuțiile programate pentru săptămâna viitoare la nivel european vor fi încununate de succes. Directorul financiar al guvernului a dat asigurări că ajutoarele de miliarde de euro anunțate duminică nu vor fi în afara bugetului pentru 2022 și 2023.

Directorul unuia dintre principalele institute economice ale țării, DIW, a pus la îndoială acest calcul: potrivit lui Marcel Fratzscher, guvernul „nu va putea” să-și respecte promisiunea de a reveni anul viitor la regula constituțională a frânei datoriei, care limitează noile datorii.

O altă măsură din planul de ajutor este lansarea unui nou abonament de transport public cu costuri reduse, „între 49 și 69 de euro” pe lună, care să înlocuiască popularul bilet de nouă euro pe care germanii l-au putut folosi toată vara în transportul public.

Pentru mediul de afaceri, acest pachet de ajutor destinat gospodăriilor cu venituri mici este „dezamăgitor”, într-un moment în care „un număr tot mai mare de întreprinderi își văd amenințată existența de explozia prețurilor la gaze și electricitate”, a comentat federația de lobby din industrie BDI.

Cea mai mare economie a Europei ar trebui să intre în recesiune la sfârșitul anului. Spectrul unei pene de curent electric, din cauza epuizării gazului rusesc, pare să se îndepărteze. „Vom putea face față acestei ierni”, a declarat Olaf Scholz, în pofida închiderii prelungite a gazoductului Nord Stream care leagă Rusia de nordul Germaniei, anunțată vineri de compania energetică Gazprom.

Citeşte şi: Gazele s-au scumpit brusc în Europa, cu 30%. Panică pe pieţe după oprirea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1