RAAPPS scoate la vânzare încă 20 de imobile

În urmă cu o săptămână, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a anunţat că va organiza, tot în luna mai, licitaţie pentru opt apartamente de 3, 4 şi 5 camere din centrul Capitalei, la preţuri de pornire cuprinse între 73.000 euro şi 286.000 euro, apropiate celor stabilite pentru active similare ofertate în ultimul an, în condiţiile în care acele licitaţii au eşuat lamentabil.

Marţi, regia a anunţat o nouă licitaţie pregătită tot pentru luna mai, cu un lot de încă 17 apartamente dintr-un bloc de pe Aleea Căuzaşi, un apartament pe strada George Enescu şi altul pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, precum şi un apartament din Cluj-Napoca, cel mai ieftin activ de pe listă.

Oferta este completată cu două spaţii comerciale din acelaşi bloc de pe Aleea Căuzaşi, cu 72.000 euro (pentru 39 metri pătraţi) – 296.000 euro (162 metri pătraţi), un teren de peste 2.600 metri pătraţi din Predeal (cu 438.000 euro), dar şi vila Predeal (cu 240.100 euro), care este din nou scoasă la vânzare după ce activul a mai fost ofertat şi la începutul acestui an, fără succes, la un preţ de 240.300 euro, cu doar 200 euro mai mult decât la această a doua încercare.

Licitaţia din luna mai pentru vila Predeal este prezentată drept „prima licitaţie” deşi activul a fost anunţat la vânzare şi în luna ianuarie.

Preţurile nu includ TVA.

Toate aceste licitaţii sunt iniţiate deşi consultanţi imobiliari au atenţionat în repetate rânduri că vânzarea activelor RA-APPS în condiţiile actua­le ale pieţei nu este cea mai bună soluţie şi că înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii către fir­me private sunt alternative la vânzarea in­di­viduală a proprietăţilor, care ar asigura o trans­parenţă sporită şi un câştig mai bun pen­tru stat.

Un document oficial prezentat în luna martie de MEDIAFAX relevă că RA-APPS a eşuat lamentabil la numeroasele licitaţii programate anul trecut pentru cedarea imobilelor din portofoliu, vânzând doar 16 active din peste 100 de imobile scoase la vânzare şi având încasări de numai 13% din estimări.

La începutul anului trecut, Guvernul estima, prin bugetul de stat, să obţină venituri de 706 milioane lei din vânzarea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS, dar ulterior, pe fondul licitaţiilor eşuate în lipsă de oferte şi la repetarea cărora a fost menţinut de fiecare dată preţul de pornire, a fost obligat să revizuiască în scădere drastică estimarea de încasări, la doar 296,2 milioane lei, prin aprobarea bugetului regiei.

Documentul oficial relevă însă că şi această nouă ţintă a fost ratată la mare distanţă şi că vânzarea nu a decurs conform aşteptărilor, RA-APPS reuşind să vândă doar 16 imobile dintr-un total de 103 active scoase la vânzare. În aceste condiţii, veniturile încasate s-au ridicat la doar 39,3 milioane lei, din care 7,98 milioane lei au fost cheltuieli aferente, inclusiv valoarea rămasă neamortizată.

Regia Protocolului de Stat, la care lucrează peste 2.170 de angajaţi cu un câştig mediu lunar mai mare de 1.900 lei, deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, moştenite de la fosta gospodărie de stat a PCR şi ocupate de actuali sau foşti demnitari, ori chiar de rudele acestora.

Acestora li se adaugă zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

Surse oficiale au declarat că întregul patrimoniu RA-APPS este evaluat la 500 milioane euro-un miliard euro.

Consultanţi imobiliari au declarat de mai multe ori că înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor RA-APPS sau transferul acestor servicii către fir­me private sunt alternative la vânzarea in­di­viduală a proprietăţilor, care ar asigura o trans­parenţă sporită şi un profit mai bun pen­tru stat.

Ei au arătat că vânzarea activelor RA-APPS în condiţiile actua­le ale pieţei nu este cea mai bună soluţie.

Înfiinţarea fondului de investiţii ar tre­bui însă precedată de o curăţare a porto­fo­liului, astfel încât să fie păstrate doar activele performante, care să atragă investitori.