Guvernul dezbate joi legea pensiilor şi cea a plafonării plăţilor cash

Potrivit unui comunicat transmis miercuri, în şedinţa Executivului se va afla în analiză proiectul legii sistemului public de pensii şi proiectul de ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar (cash) şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Guvernul mai are pe agendă proiectul de lege care modifică legislaţia din domeniul asistenţei sociale, în urma efectuării controalelor la toate centrelor rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice şi copiilor.

Proiectul de lege modifică şi completează unele acte normative în domeniul asistenţei sociale şi Legea nr.78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.

Actul normativ vizează modificarea şi completarea legislaţiei privind acreditarea, licenţierea, monitorizarea şi controlul centrelor pentru persoane vârstnice, copii şi persoane cu dizabilităţi. Modificările din domeniul asigurării calităţii serviciilor sociale sunt nu doar din perspectiva asistenţei sociale, dar şi din perspectiva altor instituţii care au participat la efectuarea controalelor – din domeniul sănătăţii publice, al pazei contra incendiilor etc., se arată în expunerea de motive a proiectului.

Alte articole

Ultima lună cu tarife plafonate la energie. Ce măsuri pregătesc guvernanţii pentru românii cu venituri mici

Avertisment privind noua lege a pensiilor. Majorarea vârstei de pensionare poate duce la pensionarea imediată a peste o mie de judecători

Guvernul mai are pe ordinea de zi modificarea şi completarea Legii nr.312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi a unor acte normative în domeniul financiar în vederea asigurării transpunerii prevederilor Directivei europene 2014/59/UE.

Totodată, proiectul de lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, de pe agendă, prevede transpunerea Directivei (UE) 2022/2523 a Consiliului din 14 decembrie 2022, fiind stabilite mai multe măsuri, între care instituirea impozitului suplimentar naţional.

Citeşte şi: Primii români evacuaţi din Fâșia Gaza au aterizat în România. Premierul Marcel Ciolacu i-a însoțit până la București

„Ca regulă generală, impozitul suplimentar se datorează în jurisdicţia societăţii-mamă finale a unei întreprinderi multinaţionale. Prin exercitarea opţiunii de aplicare a impozitului suplimentar naţional, impozitul reprezentând diferenţa dintre cota minimă de 15% şi cota efectivă de impozitare determinată la nivelul filialelor din România ale întreprinderilor multinaţionale cu sediul în străinătate se va plăti în România, şi nu în jurisdicţia unde este înregistrată societatea-mamă finală. Prin urmare, România va avea dreptul de a încasa diferenţa de impozit, aceasta nemaifiind colectată în jurisdicţiile societăţilor-mamă a grupurilor de întreprinderi multinaţionale respective, prin aplicarea regulii generale IIR”, se precizează în expunerea de motive.

Ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea Planului de amenajare a spaţiului maritim, precum şi hotărârea de guvern care vizează aprobarea Strategiei naţionale de ordine şi siguranţă publică 2023 – 2027 se află, de asemenea, pe agendă.

Proiectul Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă Publică 2023-2027 are ca scop general creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor, prin eficienţă şi calitate sporită în activitate, creşterea nivelului de specializare pentru diferite segmente de activitate, în raport cu nevoile instituţionale şi cele ale cetăţenilor. Documentul are la bază 4 piloni, Prevenire şi Contracarare, Performanţă, Abordare integrată şi management operaţional, precum şi Rezilienţă instituţională, fiind stabilite 5 obiective generale, cărora le sunt subsumate 23 de obiective specifice, 91 direcţii de acţiune şi 278 de activităţi concrete, se arată în nota de fundamentare.

Guvernul urmează să aprobe şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Registrului National de Publicitate Mobiliară.

Declanşarea procedurilor de expropriere a unor imobile pentru realizarea mai multor proiecte de interes naţional – „Reabilitarea liniei C.F. Frontieră – Curtici – Simeria”, „Varianta ocolitoare Carei km 0+000-km 10+459”, „Varianta ocolitoare a municipiului Arad – Est”, precum şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Lucrări de investiţii în cazarma 2749 Mangalia” – se află pe ordinea de zi a Executivului.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă: „Salut eforturile Ministerului Afacerilor Externe şi ale autorităţilor care au făcut toate demersurile necesare pentru evacuarea din Fâşia Gaza a cetăţenilor români”

Potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi, Executivul urmează să aloce o sumă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea cheltuielilor cu materiale şi prestări de servicii cu caracter medical.

De asemenea, Executivul are în primă lectură două proiecte de ordonanţă de modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene nerambursabile, respectiv a Legii concurenţei nr. 21/1996.

Executivul mai discută şi un proiect de hotărâre pentru alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Totodată, vor fi aprobate mai multe hotărâri pentru acordarea cetăţeniei române unor sportivi.

Executivul va discuta şi mai multe memorandumuri referitoare la aprobarea negocierii Programului de colaborare între Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan în domeniul educaţiei, la aprobarea negocierii contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 600 milioane euro, pentru susţinerea proiectului Autostrada A7 România, precum şi la depăşirea limitelor de plăţi pe luna noiembrie 2023 pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Memorandumurile privind suplimentarea limitelor de credite bugetare aprobate pe luna noiembrie 2023 pentru Ministerul Apărării Naţionale şi majorarea limitei de credite bugetare pe luna noiembrie cuprinse în bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii pe anul 2023 sunt de asemenea pe ordinea de zi a şedinţei de guvern.

Citeşte şi: Iohannis îl contrazice pe Ciolacu: „Cea mai bună variantă este ca România şi Bulgaria să intre împreună în spaţiul Schengen”