Curtea de Justiţie a UE: Deciziile CCR privind prescripția se aplică inclusiv în dosarele de corupție

Curtea de Justiție a UE a pronunțat o nouă decizie importantă privind termenele de prescriere a unor dosare aflate în instanțele de judecată din România.

CJUE a decis că inclusiv în dosarele de corupție se aplică deciziile CCR privind prescripția, dar nu se aplică decizia Înaltei Curți care extindea perioada în care dosarele se prescriu mai repede, potrivit deciziei CJUE, citată de G4Media.

Un nou proces pentru Gigi Becali. Latifundiarul din Pipera spune că este o răzbunare: ”Să se ducă să urle la curbubeu. Pe mine nu mă interesează”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea de Justiţie a UE- CJUE a dat verdictul în cauza C-131/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția.

Alte articole

Nicușor Dan arată cu degetul către Parlament după decizia CJUE legată de prescrierea răspunderii penale: „Noi am avut o decizie a CCR care trebuia urmată într-un termen constituțional de 45 de zile”

Decizia CCR în conflictul dintre Guvernul Bolojan și ÎCCJ. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei

Practic, Curtea de Justiţie a UE- CJUE a spus, în 9 ianuarie 2023, că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile.

Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ. Instanțele românești au concluzionat că decizia CJUE în cauza C-107/23, pronunțată în 24 iulie 2023, se referea doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă.

Citeşte şi
Disprețul judecătoarelor ICCJ! Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cîrnaru înfierează dezlegarea de drept pe prescripție dată de ICCJ, pe care și-ar fi dorit să o nesocotească: “Situația juridică ce rezultă din aplicarea Deciziilor CCR și din Decizia ICCJ generează un risc sistemic de impunitate… Principiul autorității de lucru judecat nu permite remedierea încălcării”