Letonia reintroduce armata obligatorie, cei care refuză încorporarea riscă închisoare. România vrea serviciul militar voluntar de 4 luni. Prima reacţie a lui Iohannis

Războiul din Ucraina a schimbat paradigma militară a statelor din vecinătătea zonei de conflict.  În Letonia, Obligativitatea urmării stagiului militar a intrat în vigoare în luna ianuarie, cu câteva săptămâni înainte să se împlinească doi ani de la invazia rusească din Ucraina, un conflict care nu pare să se termine curând.

Bărbaţii cu vârste între 18 şi 27 de ani vor fi obligaţi să urmeze un an de serviciu militar, indiferent dacă locuiesc în ţară sau peste graniţe.

Cei care refuză pot fi amendaţi sau chiar încarceraţi, deşi există şi o serie de excepţii, precum afecţiunile medicale, părinţii din familii monoparentale sau cei cu cetăţenie duală care au îndeplinit deja un stagiu militar în altă ţară.

Decizia vine în contextul în care Letonia încearcă să-şi îmbunătăţească pregătirea militară prin creşterea numărului de militar, atât activi, cât şi în rezervă, dar şi prin investiţii în armament.

Alte articole

MApN lansează o campanie de recrutare în Armată. Care sunt condițiile de selecție

Sondaj INSCOP: Peste 40% dintre români, îngrijorați de posibilitatea unui conflict/război

Marcel Ciolacu, declarații despre produsele românești, proteste și serviciul militar: „Nu vine niciun pericol din Rusia!”
Guvernul din Letonia crede că o astfel de mutare va trimite un mesaj către Moscova şi ar avea potenţialul de a descuraja acţiunile lui Putin.

„Trebuie să fim la un nivel de pregătire la care generalii ruşi şi politicienii ruşi să înţeleagă clar că nu pot înainta în Europa”, a declarat Krisjanis Karins, ministrul de Externe din Letonia.

La începutul acestei luni, Letonia, Estonia şi Lituania au ajuns la un acord pentru a crea „o linie de apărare comună” de-a lungul frontierelor cu Rusia şi Belarus. Detaliile exacte ale acestor mutări sunt încă negociate, dar acordul prevede sute de buncăre şi mai multe instalaţii militare la graniţă.

În Letonia, cei care se înscriu în stagiul militar vor primi un salariu lunar de până la 300 de euro şi vor locui în barăci militare. Aceştia vor avea dreptul la permisie de maximum o lună.

Letonia vrea să adune o armată de 61.000 de oameni, împărţită între militari activi şi militari în rezervă.

De când a fost reintrodusă armata obligatorie au existat suficienţi voluntari, ceea ce a făcut ca autorităţile să nu înceapă încă înrolarea populaţiei în mod obligatoriu.

Serviciu militar voluntar, pregătit în România

Proiectul de lege privind militarii voluntari în termen include pregătire de până la patru luni, costurile fiind acoperite de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN), au declarat, miercuri, surse oficiale din minister.

Potrivit acestor surse, această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci „vine în completare, ca o formă distinctă”.

Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept, arată sursele, este avută în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Serviciul militar revine în România. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad, anunță că sunt vizați tinerii între 18 și 35 de ani
La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.

Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen „pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României”.

Totodată, sursele susţin că MApN nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie, ci doar soluţii pe bază de voluntariat.

Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară

Klaus Iohannis, despre varianta stagiului militar obligatoriu: „Nu suntem în niciun fel pregătiţi pentru aşa ceva”
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat miercuri, la Strasbourg, într-o întâlnire informală cu jurnaliştii, despre varianta stagiului militar obligatoriu, acesta afirmând că a făcut parte din generaţia obligată să facă armată şi nu i s-a părut „un lucru grozav”, iar acum nu este fezabil.

„Nu mi s-a părut un lucru grozav. Eu sunt dintr-o generaţie care a fost obligată să facă Armata. Nu este fezabil, nu suntem în niciun fel pregătiţi pentru aşa ceva”, a declarat preşedintele la o întâlnire cu ziariştii.

Despre afirmația şefului Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiţă, care a vorbit despre nevoia de pregătire a populaţiei în cazul unui atac militar din partea Rusiei, Iohannis a spus că nu împărtășește punctul de vedere al acestuia. Șeful statului l-a îndemnat pe Vlad Gheorghiţă să discute de acum aceste subiecte în CSAT, nu în spațiul public.

Iohannis a mai spus în discuția cu ziariștii că problema deficitului de personal din Armată se rezolvă prin creșterea soldei pe care o primesc militarii, nu prin măsuri obligatorii.

Serviciul militar, între voluntar şi obligatoriu în tot mnai multe ţări

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia,  Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Oficiali din  Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.

Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai  blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.

În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.

Țările europene, din ce în ce mai aproape de a introduce serviciul militar obligatoriu. Războiul din Ucraina accelerează procesul

Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.

Serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în Letonia. România, armată pe bază de voluntariat

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.

În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.