Sondaj SOCIOPOL, ianuarie 2024: Jandarmeria rămâne una dintre instituțiile în care românii au mare încredere

Jandarmeria rămâne una dintre instituțiile în care românii au mare încredere. Sondajul SOCIOPOL publicat în ianuarie 2024, arată că încrederea românilor în Jandarmerie a suferit o scădere ușoară în acest an, față de 2023.

Citește și Sondaj Sociopol. Românii au mai mare încredere în Primărie decât în Parlament

Jandarmeria rămâne una dintre instituțiile în care românii au mare încredere

Potrivit datelor SOCIOPOL, la jumătatea anului 2023, încrederea românilor în Jandarmerie se situa undeva la 65%, în 2024, aceasta a scăzut la 60%.

Cu toate acestea, încrederea cetățenilor în această instituție care a suferit în ultimii ani grave crize de imagine.

Alte articole

EXCLUSIV – Sondaj SOCIOPOL la comanda România TV: Nicușor Dan are doar 2 procente în fața lui Piedone în lupta pentru Primăria Capitalei

Sondaj SOCIOPOL, ianuarie 2024: Încrederea românilor în Avocatul Poporului, în scădere

Jandarmeria Română a suferit o grea lovitură de imagine după momentul 10 august 2018. Dacă în 2017 încrederea românilor în această institiție era undeva la 88%, în ianuarie 2019, aceasta a scăzut dramatic la 43,5%.

Acest lucru se datorează intervenției violente ale jandarmilor asupra celor peste 100.000 de oameni care s-au strâns în Piața Victoriei pe data de 10 august pentru a protesta împotriva Ordonanței 13 care privedea modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

În Dosarul 10 August deschis după incidentele violente dintre jandarmi și protestatari au fost trimise în judecată 16 persoane, între care fostul adjunct al directorului general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (DGJMB) Laurenţiu Cazan, fostul inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române Sebastian Cucoş, fostul prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române Cătălin Sindile.

”În data de 10 august 2018, la ora 23.11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, col. Cazan Laurenţiu Valentin, în calitate de comandant al acţiunii, precum şi inculpaţii Cucoş Gheorghe Sebastia şi Sindile Ionuţ Cătălin, în calitate de coordonatori ai aceleiaşi acţiuni, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispoziţiilor legale, intervenţia în forţă în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piaţa Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenţie pe care ulterior au şi condus-o. Faptele inculpaţilor au avut drept consecinţe îngrădirea libertăţii de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor prezenţi în Piaţa Victoriei, drepturi fundamentale prevăzute de Constituţia României şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), precum şi provocarea de suferinţe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 şi 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane”, se arată în comunicatul PICCJ.

Conform sursei citate, din cercetări a reieşit că intervenţia în forţă a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea principiilor necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii, principii consacrate de reglementările legale în materie şi reflectate în jurisprudenţa CEDO. Astfel, s-a reţinut că jandarmii au acţionat nu doar împotriva împotriva persoanelor care se manifestau violent, în vederea izolării acestora şi aplicării măsurilor legale, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici, care constituiau marea majoritate a protestatarilor.

”În mod concret, cercetările efectuate au stabilit că militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii respective un număr total de 63 grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen, 316 cartuşe de calibru 38 mm. şi 40 mm., de asemenea cu efect iritant lacrimogen, 8 pulverizatoare de capacitate mărită şi 168 pulverizatoare de mână”, afirmă procurorii.

Citește și Sondaj Sociopol: BNR rămâne între SRI şi SIE în ceea ce priveşte încrederea românilor