De unde provine expresia „de două parale”. Mulți români o folosesc, dar puțini știu ce semnificație are

Expresia „de două parale” este una extrem de populară, folosită de-a lungul timpului. Cu toate acestea, puțini oameni știu de unde provine și ce înseamnă, în special unul dintre cuvintele folosite în cunoscuta expresie „nu face nici două parale”.

Ce semnificație are expresia  „de două parale”

Expresia „de două parale” este una folosită des în limbajul uzual, păstrându-și semnificația de-a lungul timpului. Cu toate acestea, nu mulți oameni știu de unde provine și ce înseamnă mai exact. Chiar și atunci când auzim pentru prima dată această expresie, putem intui ce ar putea însemna.

În prezent, mulți români nu știu de ce este folosit  cuvântul „parale” și ce înseamnă el. În trecut, paraua era o simplă monedă, bătută chiar de armata rusă în timpul războiului cu turcii, între anii 1768 și 1774. Aceasta a fost folosită chiar și în Țările Române, motiv pentru care s-a lipit și de limbajul nostru, potrivit Click.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Dacă ai moneda asta acasă, poți să te declari milionar! O poți vinde pentru o sumă uriașă dacă are acest an gravat pe ea

Alte articole

De ce expresia „mujdei de usturoi” nu este corectă. Mulți români fac această greșeală

Ce înseamnă expresia „brânză bună în burduf de câine”, de fapt. Când și de unde a apărut

Cu toate că armata rusă primise de la Împărăteasa Ecaterina a II-a un buget important pentru război, dar și propria monetărie, comandanții ruși nu primiseră metalul necesar pentru noi monede. Ca urmare, rușii au bătut două monede care nu aveau valoare nominală acoperită în mod real, iar paralele au fost puse în circulație în Țările Române, pentru a se efectua diverse plăți pentru pământ.

Valoarea monedei era exprimată în parale, adică monede otomane ce circulau în zonă, după care în denghi sau kopieki. Bronzul folosit pentru producerea monedelor era de proastă calitate, astăzi fiind imposibil de găsit o astfel de monedă în stare bună. Așadar, expresia apărută în limbajul nostru arată faptul că, în realitate, un anumit lucru nu are nicio valoare.

Citește și: Bancnotele vechi pe care ”se bat” colecționarii români, prezentate la Muzeul Național de Istorie. Ce valoare au și cât de rare sunt