Ce se ascunde, de fapt, în spatele căscatului. Mulți îl consideră un banal reflex, însă nu este așa

Căscatul poate fi normal sau patologic Atunci când nu este în mod evident de starea de dinainte sau de după somn, gestul de a căsca poate ascunde o serie de probleme de sănătate de care poate că nu ne dăm seama.

Care sunt semnele căscatului excesiv

Doctor Marius Sava a discutat recent despre căscat, un reflex aparent banal, dar încă misterios pentru medicină. Într-un videoclip postat pe TikTok, el a explicat că, deși există mai multe teorii, nu există o explicație clară pentru acest fenomen.

@dr.savamarius De ce căscăm? #somn #cascat #drsava #sanatate ♬ sunet original – Dr. Marius Sava

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

De ce dormim mai prost odată cu venirea toamnei. Ce se întâmplă în organism după echinocțiu

Captură impresionantă în Delta Dunării. Un pescar a prins un somn de 80 de kilograme: ”Un monstru în adevăratul sens al cuvântului”

Cele mai vehiculate teorii legate de căscat:

• Semnal de oboseală: Căscatul ar putea fi un semnal de la creier că suntem obosiți.
• Nevoia de oxigen: O altă teorie sugerează că avem nevoie de mai mult oxigen, motiv pentru care tragem aer adânc în piept.
• Reglarea presiunii urechii interne: Căscatul ar putea ajuta la eliberarea presiunii din urechea internă.
• Contagiunea socială: Este interesant că căscatul este contagios, dar doar între persoane cunoscute.

Citește și: Somnul, mai important decât alimentația. Mihaela Bilic: „Dacă vă pasă cu adevărat de sănătate, faceți din odihnă o prioritate”

Bolile posibile când căscatul devine un obicei

1. Anemie

Este una din cele mai frecvente cauze ale căscatului excesiv. Lipsa fierului din organsim înseamnă automat scăderea hemoglobinei, principalul „cărăuş” al oxigenului în sânge.

2. Lipsă de magneziu

După anemie, aceasta este a doua cauză frecventă a căscatului. Printre simptomele lipsei de magneziu din organism se numără somnolenţa, apatia, confuzia, puterea de concentrare scăzută şi durerile de cap. 3. Boli de inimă. Poate fi vorba de malformaţii congenitale, precum defectul septal, sau de insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, sângele nu se oxigenează pe deplin.

4. Boli pulmonare

Căscatul poate fi un semn al bronşitei cronice şi a altor su­ferinţe ale plămânilor.

5. Boli ale sistemului nervos central

Alte afecţiuni care se manifestă şi prin căscat des sunt epilepsia, encefalita, tumorile cerebrale şi scleroza multiplă, declanşate de slaba oxigenare a creierului. Studiile au arătat că şi medicamentele pentru depresie sau Parkinson pot avea acelaşi efect.

6. Migrene- Legătura dintre căscat şi durerile de cap este clară.

7. Muşchi tensionaţi

Stările de anxietate determină o încordare inconştientă a muşchilor din zona abdomenului, toracelui, umerilor ş gâtului. Tensiunea din aceste zone se simte ca şi cum pieptul sau abdomenul sunt presate, ca în cazul unui atac de astm.